Cât ne costă liderii politici fără influenţă? Miliarde de lei. Am numărat banii de investiţii la Iaşi, Cluj şi Bihor: suntem jalnici

Nici măcar o vizită ministerială, cum a fost cea de acum câteva zile a Ralucăi Turcan (FOTO JOS), de la Cultură, nu s-a lăsat cu vreun anunţ de alocare de cine ştie ce fonduri pentru vreun imobil de patrimoniu din cine mai ştie câte sunt practic abandonate în Iaşi. S-a lăsat în schimb cu un mesaj nerostit de genul „poate că Guvernul sau autorităţile de management care gestionează fondurile europene îţi dau, dar nu-ţi şi bagă în traistă”.

Dacă ar fi să tragem linie după aproape trei ani de mandat la Consiliul Judeţean, după banii alocaţi pentru investiţii în licitaţiile lansate pe platforma electronică de achiziţii publice e foarte probabil că Iaşul nu este pe podiumul judeţelor în ceea ce priveşte dezvoltarea atât de des clamată.

Să începem cu punctele tari, chiar dacă aici nu este meritul administraţiei judeţului. De departe, cea mai mare investiţie care se conturează la Iaşi este Spitalul Regional de Urgenţă, evaluat la nivelul preţurilor de acum la peste 600 de milioane de euro. Dar acest atu dispare în raport cu Clujul, care şi el are un SRU, şi cu Craiova, unde, la fel, se derulează un proiect similar.

În acelaşi timp, Craiova îşi măreşte aeroportul cu sprijinul unei finanţări identice cu cea obţinută la Iaşi, 351 milioane de lei. Dar peste 300 de milioane investesc, fiecare, aeroporturile din Cluj-Napoca şi din Oradea – urmate de Constanţa, care a alocat 260 de milioane în cel mare („Mihail Kogălniceanu”) şi în cel mic (Tuzla). La fel ca la Iaşi, niciuna dintre aceste aerogări nu depinde financiar de administraţia judeţului unde se află.

Excludem din ecuaţie şi proiectul metroului clujean, a cărui primă linie care va avea 21 de staţii cu tot cu capete, o lungime de 21 km şi va costa aproape 2 miliarde de euro.

Clujul şi-a asigurat tratamentul medical

Proiectul ApaVital, unde Consiliul Judeţean este beneficiar, se numără printre puţinele atuuri ale Iaşului: în valoare totală de peste jumătate de miliard de euro, întregul proiect este cu 100 de milioane mai scump decât cel de la Cluj.

În schimb, Clujul ne întrece în domeniul medical, unde în iulie tocmai a fost lansată licitaţia pentru construirea unui spital pentru copii, investiţie estimată la un miliard de lei. Încă o jumătate de miliard merge la Centrul Integrat de Transplant Cluj-Napoca. După cum se ştie deja, Iaşul are doar şanse teoretice să prindă finanţare pentru Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară (estimat la 1,4 miliarde de lei) şi, de asemenea, şanse încă şi mai puţine pentru un nou Spital de Boli Respiratorii (aproape 900 milioane de lei).

Pentru moment, CJ Iaşi s-a resemnat cu extinderea şi dotarea Unităţii Regionale de Primire a Urgenţelor la Spitalul de Copii (aprox. 30 milioane lei) şi cu refacerea unui corp de clădire al Spitalului de Pneumoftiziologie (33,7 milioane de lei). Bihorul are un singur proiect de investiţii de acest fel: 21,5 milioane de lei pentru eficientizarea energetică a Spitalului de Psihiatrie de la Nucet.

"Drumurile noastre toate" se modernizează. Mai ales în vest

În schimb, Bihorul întrece pe toată lumea în ceea ce priveşte drumurile. Vorbim de căile rutiere de care are grijă administraţia judeţeană, nu de autostrăzi şi drumuri naţionale – capitol la care Iaşul ar fi, din nou, dezavantajat. În primul an de mandat la Consiliul Judeţean, Ilie Bolojan (FOTO JOS) a lansat proiectele centurilor ocolitoare pentru două dintre municipiile din Bihor, Aleşd şi Beiuş.

În vara lui 2023, accentul a fost pus pe lărgirea la patru benzi a altor două drumuri, dintre care unul asigură accesul la Aeroportul Oradea. Celălalt, ieşirea din Oradea spre Satu Mare, este preluat de la Compania de dumuri naţionale doar cât să fie modernizat pe o distanţă de 3,8 km (ceva mai mult decât Iaşi-Lunca Cetăţuii, 3,3 km), cu un cost estimat în procedura de licitaţie la 42 milioane de lei.

Lista drumurilor de modernizat în Bihor este, poate, cea mai lungă din toate administraţiile de judeţ. Astfel, cu 300 de milioane de lei, CJ-ul condus de Ilie Bolojan vrea să crească accesibilitatea pe drumurile judeţene din Zona Metropolitană Oradea.

Printre obiective se află şi drumul expres Oradea-Arad, estimat acum la un cost de peste 2,2 miliarde de euro, care urmează să fie făcut de cele două CJ-uri şi de primăriile din municipiile reşedinţă. Proiectul se află în faza proiectării, contractul de finanţare europeană pentru această etapă fiind semnat recent.

La rândul lui, Clujul a reuşit să deconteze modernizarea mai multor drumuri din fonduri europene: aproape 300 de milioane de lei pentru şase drumuri judeţene. La Iaşi, cel mai mare proiect de refacere a unui drum judeţean a costat 26,3 milioane de lei (DJ 244D între Dolheşti şi Coropceni), nemaipunând la socoteală „greaua moştenire” a Axei rutiere strategice Iaşi-Suceava pentru care CJ trebuie să mai aloce bani din bugetul propriu din cauza întârzierii peste măsură a lucrărilor.

La Iaşi, Filarmonica şi Centrul Expoziţional stau. Bihorul construieşte parcuri de specializare inteligentă

În timp ce, la Iaşi, proiecte precum restaurarea clădirilor Filarmonicii şi construirea unui sediu pentru Opera Naţională sunt în aşteptarea banilor de la Bucureşti, CJ Bihor a lansat proiectul edificării unui Centru Cultural Multifuncţional în Oradea (91,5 milioane de lei). Simultan, în judeţ, se înfiinţează parcuri de specializare inteligentă (la Ştei, Aleşd, Beiuş şi Marghita – investiţie totală de 100 de milioane de lei), proiectul Parcului Tehnologic din Oradea fiind pe finalul amenajării. La Iaşi, CJ deţine deja de mai bine de zece ani un Centru Expoziţional, cu speranţa că va fi redeschis dacă vor fi bani europeni pentru asta. Până atunci, anul viitor – când proiectul de la Leţcani va împlini 10 ani – ar trebui să înceapă să funcţioneze primul parc industrial al CJ.

Despre Bihor trebuie spus că a demarat deja programul de achiziţie de alimente (fructe, lactate şi cornuri sau biscuiţi) pentru elevi şi preşcolari. Pentru 48 de milioane de lei, cele trei loturi (care au atras cinci ofertanţi) urmează să fie atribuite pe următorii trei ani şcolari. Clujul şi Iaşul au avut probleme cu această procedură anul trecut şi au reluat-o în două rânduri. În şcolile şi grădiniţele ieşene au ajuns mai puţin de jumătate din aceste produse, şi acelea cu întârziere.

În privinţa serviciilor – cum este cel de transport public judeţean – atât în Bihor, cât şi în Cluj, cel puţin o parte dintre trasee „s-au dat”. La Iaşi, după cum se ştie, licitaţia este suspendată după ce transportatorii au contestat vehement noul program de transport public propus de CJ.

Toate aceste miliarde de lei şi milioane de euro enumerate sunt sume care există, pentru că reprezintă costurile estimate ale procedurilor de licitaţie lansate deja. Dintre procedurile de achiziţii lansate din noiembrie 2020 până acum, am dat mai puţină atenţie serviciilor. De departe, pe lângă cele de transport public, cele mai importante sunt acordurile cadru de întreţinere a drumurilor pe timp de vară şi de deszăpezire pe o perioadă de patru ani, pachet care la Cluj, de exemplu, costă 450 de milioane de lei, de două ori mai scump ca la Iaşi.

Un ultim calcul : CJ – 3 mld., BH – 2,4 mld., IS – 1,6 mld

În final, o ultimă observaţie : fără noul spital de copii şi fără centrul de transplant, care fac în total circa 1,5 miliarde de lei, Clujul ar fi cât Iaşul, care, ghinion, nu are niciun spital „în lucru”. Adică, per total, Clujul are 3 mld. lei, Bihorul are 2,4, iar Iaşul doar 1,6 mld lei, bani puşi "pe masă" pentru proiecte de investiţii, de construit sau de amenajat alte utilităţi publice.

Cititi si: Bugetul judeţului pe 2023. Episodul I, o prezentare ceţoasă din care se vede totuşi că Bihorul şi Clujul sunt înaintea Iaşului

Cititi si: Bihor – 65%, Timis – 50%, Iasi – 21%. Analiză pe bugete: comparaţii zdrobitoare