Ce mai respirăm pe străzile Iaşului: praf şi iarăşi praf

Cea mai poluată zonă din Iaşi, dintre cele şase monitorizate de staţiile de măsurare a calităţii aerului, rămâne Bosia-Ungheni. Potrivit raportului pe anul trecut prezentat ieri de cei de la Agenţia de Protecţie a Mediului în Colegiul Prefectural, aici au fost 80 de depăşiri ale concentraţiei de praf în aer – respectiv ale acelor particule PM 10 (cu diametrul mai mic de 10 microni). În Podul de Piatră, doar 42 de probe au depăşit limita de 50 de micrograme/ metru cub.

Trebuie însă precizat că staţia de la Bosia-Ungheni se află lângă drumul DJ 249A care aşteaptă de mai mulţi ani să fie reparat. Un proiect transfrontalier s-a "împiedicat" de o problemă în raionul partener din Republica Moldova (Sângerei), astfel că lucrările de modernizare nu pot să demareze nici la Ungheni. Drept urmare, praful ridicat de maşini din carosabilul degradat este omniprezent.

De vină pentru poluarea din aer e în primul rând traficul auto, arată raportul preliminar al APM Iaşi pe 2021. Oxizii de azot de aici provin în cea mai mare parte, "garnitura" pe care o respirăm fiind completată de particulele în suspensie din aer – provenite, la rândul lor, mai ales din producerea de energie termică şi electrică. În judeţ e invers: particulele fine din aer (PM10 şi PM2.5) generate de arderi reprezintă principala ameninţare, traficul rutier fiind sursă secundară de poluare.

Totuşi, cele şase staţii ale Agenţiei de Protecţie a Mediului nu au sesizat pe parcursul anului trecut depăşiri şi la alţi indicatori de poluare – gazoşi (oxizi de sulf, de azot, de carbon şi benzen) sau metale grele (plumb, cadmiu şi nichel).