Cea mai mare investiție cu bani UE în confortul din casele ieșenilor – 80 milioane euro

Una dintre cele mai importante iniţiative finanţate cu fonduri europene la Iaşi a vizat reabilitarea reţelelor sistemului centralizat de termoficare. Proiectele implementate de Primărie au debutat şi într-un context favorabil: acum şapte ani, când au început şi primele lucrări efective, sistemul a fost concesionat către Grupul Veolia. Investiţiile au dus la eliminarea, în bună parte, a pierderilor din sistem, iar emisiile cu efect de seră s-au redus. Dacă sistemul centralizat de termoficare a pierdut numeroşi clienţi înainte de anul 2012, în ultimii ani, situaţia s-a schimbat: numeroşi consumatori privaţi şi publici s-au racordat la reţea.

De câţiva ani, Primăria Iaşi duce o campanie „agresivă” în sprijinul racordării la sistemul centralizat, primarul Mihai Chirica criticând, în dese rânduri, alternativa centralelor termice, inclusiv din punctul de vedere al poluării. „Vom continua şi în anul care urmează să reabilităm conductele de termoficare şi vom promova, din ce în ce mai mult, utilizarea sistemului centralizat pentru că ai un singur coş pe care îl filtrezi, nu ai sute de mii de coşuri de la centrale de apartament care ne otrăvesc şi ne otrăvim, din păcate, unii pe alţii”, declara, recent, primarul Mihai Chirica.

Potrivit acestuia, tendinţa la nivel european este să se revină la sistemul centralizat în dauna centralelor de apartament. În paralel cu proiectele europene, Veolia Energie Iaşi, companie deţinută de Veolia România (90%) şi Municipiul Iaşi (10%), a derulat mai multe iniţiative, printre acestea numărându-se contorizarea individuală pe orizontală. Acest sistem conferă clienţilor un control direct, printr-un termostat ambiental şi contor digital. De asemenea, independenţa totală faţă de vecini a contat în mare măsură, atât timp cât, înainte de 2012, deconectările se făceau la nivelul unei asociaţii de proprietari sau scări de bloc din cauza unor persoane rău-platnice.

Investiţiile au început din 2010

Etapa I a programului de modernizare a sistemului de termoficare a demarat în 2010, odată cu aprobarea primului proiect. Până în anul 2016, au fost investiţi peste 245 milioane lei (inclusiv TVA) pentru reabilitarea unor obiective precum: reţele termice primare, trei cazane de apă fierbinte şi a unui cazan de abur din cadrul celor două centrale de termoficare (CET 1 şi CET 2) în vederea reducerii emisiilor de noxe, instalarea unei unităţi de desulfurare la CET 2 (reducerea emisiilor de dioxid de sulf), pompele de transport în cele două centrale (sporirea eficienţei energetice), instalarea unui sistem de colectare a cenuşii uscate (reducerea cantităţii de zgură şi cenuşă a depozitului) şi reţele de transport (diminuare pierderi de căldură).

Prima etapă a fost finalizată în 2016, iar în octombrie 2017 a început cel de-al doilea proiect. Primele lucrări au fost finanţate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu 2007 – 2013, iar, în actualul exerciţiu bugetar european 2014 – 2020, prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM). Proiectul demarat acum doi ani are în vedere reabilitarea altor reţele termice primare şi secundare, precum şi lucrări de modernizare în cadrul sistemului de termoficare care au ca scop optimizarea consumurilor de energie termică şi creşterea eficienţei energetice. Etapa a II-a beneficiază de o finanţare de 86,6 milioane lei.

Recent, în februarie 2019, Consiliul Local (CL) a aprobat o completare a proiectului şi are în plan atragerea unei finanţări suplimentare de 47,5 milioane lei. Alături de unele reţele termice primare din intravilanul Iaşului care vor fi reabilitate, proiectul cuprinde şi refacerea reţelelor din incinta CET 1.

Principalele efecte ale investiţiilor

Şefii municipalităţii spun că unul dintre principalele efecte ale investiţiilor vizează eliminarea în mare parte a pierderilor din sistemul de termoficare. „A fost redus în mod semnificativ numărul de opriri accidentale datorate avariilor din cadrul sistemului, zonele reabilitate aflându-se în lista de priorităţi ale operatorului de termoficare, pe traseele respective ţevile de termoficare fiind cele mai uzate”, a precizat primarul Mihai Chirica.

Un alt efect are în vedere faptul că modernizarea sistemului a atras noi consumatori privaţi şi publici, iar municipalitatea susţine că acest lucru arată că a crescut gradul de încredere al populaţiei în sistemul centralizat. De asemenea, primarul spune că facturile la consumatorii branşaţi au scăzut, aspectul vizual în domeniul urban a fost îmbunătăţit (conductele de termoficare reabilitate au fost îngropate), iar emisiile cu efect de seră s-au redus prin reducerea consumului de combustibili (au fost eliminate mare pare din pierderi din sistem şi s-au redus emisiile de noxe).

Lucrări în tot oraşul în acest an

Conform graficului de lucrări pe acest an, până în noiembrie 2019 se va interveni pe circa 13 km de reţea termică primară ceea ce, conform Veolia Energia Iaşi, va reduce pierderile de reţea cu aproximativ 24.000 Gcal. În ceea ce priveşte reţeaua termică secundară, lucrările vor fi efectuate pe o porţiune de 12 km, iar estimările Veolia arată o reducere a pierderilor din reţea cu aproximativ 1.700 Gcal.

Investiţiile în sistemul de termoficare de la Iaşi din această perioadă presupun şi o extindere a reţelelor în două cartiere din oraş aflate în expansiune imobiliară: Copou şi Bucium. În cadrul acestui proiect sunt branşate la sistemul centralizat zeci de instituţii publice, hoteluri, blocuri de locuinţe, clădiri de birouri, pensiuni, restaurante şi cămine de bătrâni. Primarul a declarat în mai multe rânduri că municipalitatea va insista ca toate unităţile de învăţământ din oraş să fie racordate la sistemul centralizat. În ultimii trei ani, colegiile şi liceele din zona centrală a Iaşului au fost branşate, iar municipalitatea spune că sunt făcute economii consistente la factură. De exemplu, la Colegiul „Mihai Eminescu”, racordat recent la sistem, costurile de încălzire au scăzut cu 8%. În prezent, 28.000 de apartamente, 77 instituţii de învăţământ, 28 de instituţii publice, 8 spitale şi 305 agenţi economici (hoteluri, clădiri de birouri etc.) sunt racordate la sistemul centralizat de încălzire.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.