Centură cu bucluc

Precizare

Înainte de a trece la textul propriu-zis aş dori să fac o precizare: „traseul viitoarei autostrăzi propus de Consitrans nu a fost avizat încă de CNAIR. Compania a cerut un punct de vedere de la consultantul Comisiei Europene. În acelaşi timp, primăriile şi cetăţenii afectaţi de pe raza traseului pot de asemenea să trimită observaţii. După ce CNAIR va face o analiză în acest sens, pot interveni corecţii pe traseul propus de proiectant” (Apix.ro)

În articolul de acum două săptămâni, semnalam câteva posibile conflicte funcţionale ce ar apărea în urma glisării către sud în noile planuri ale sectorului A8 ce formează centura de nord a Iaşului. Iată că în răstimp, conflictele funcţionale tind să se transforme în veritabile conflicte teritoriale.

Primarii comunelor afectate (Leţcani, Rediu şi Golăieşti) au reacţionat, nedumeriţi fiind de ce proiectanţii au preferat un traseu prin intravilanele localităţilor Bogonos, Breazu şi Cilibiu, şi nu prin „islazurile” din proximitate.

Câteva repere ale acestor conflicte

De la nodul autorutier din estul Leţcaniului, în noua configuraţie propusă, A8 glisează la sud de mai vechiul plan, segmentând efectiv intravilanele celor trei localităţi menţionate. În cazul localităţilor Bogonos şi Cilibiu, fiind traversate în zone mai înguste ale intravilanelor, pierderile sunt de câteva zeci de locuinţe. Iertaţi-mi cinismul, dar dacă nu s-ar fi adăugat şi traversarea intravilanului localităţii Breazu, acestea ar fi fost pierderi rezonabile pentru un proiect atât de mare, precum Autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş, care pe acest tronson are o importanţă deosebită la mai multe scări spaţiale (continentală – transnaţională, naţională, regională şi locală – prin faptul că acest sector reprezintă şi centura de nord a aglomeraţiei urbane ieşene).

Cea mai gravă e situaţia traversării localităţii Breazu, având în vedere faptul că şantierul se va suprapune pe aproximativ un kilometru pe ceea ce se prefigurează a fi spaţiul construit al localităţii, dintre care 450 de metri reprezintă o suprafaţă dens construită şi în prezent. Poate şi din această cauză, locuitorii afectaţi şi autorităţile locale ale comunei Rediu au fost mai activi, reacţionând imediat ce au fost date către publicul larg noile planuri. Nu mai puţin de trei memorii semnate de autorităţile locale şi de locuitorii din Breazu au fost înaintate către actorii importanţi în acest proiect.

Câteva date despre impactul centurii de nord asupra spaţiului construit al comunei Rediu

Comuna Rediu este alcătuită din 4 sate: Breazu, Horleşti, Rediu şi Tăuteşti. Două dintre cele 4 localităţi ale comunei (Breazu şi reşedinţa comunală – Rediu) fiind parte a arealului urban morfologic al Iaşului (spaţiul construit continuu al municipiului Iaşi şi a câtorva zeci de localităţi grupate în şapte comune – Bârnova, Ciurea, Holboca, Miroslava, Rediu, Tomeşti, Valea Lupului), sunt foarte dinamice din perspectiva imobiliară şi demografică. Aceste două localităţi au devenit repere importante în migraţia urban-periurban din zona aglomeraţiei ieşene, fiind şi sursa principală a creşterii populaţiei comunei de la 4,6 mii locuitori (RPL 2011) la aproximativ 8,5 mii de rezidenţi la 1 ianuarie 2021 (valoare estimată după baza de date TEMPO – INSSE). În comuna Rediu, asemănător comunelor dinamice din spaţiile periurbane ale marilor oraşe, populaţia rezidentă e mai numeroasă decât cea cu domiciliul; de aici şi diferenţa dintre valoarea estimată a primei categorii (ce nu se găseşte în baza de date TEMPO decât la nivel judeţean) şi cea oficială a populaţiei cu domiciliul – 7,9 mii locuitori (cf. bazei de date TEMPO).

Creşterea demografică din ultimul deceniu s-a concentrat, aproape în exclusivitate, pe cele două localităţi amintite. În cel mai bun caz, Horleştiul şi Tăuteştiul (împreună cu 1,2 mii locuitori la RPL 2011), sate mai izolate faţă de corpul principal al comunei şi faţă de intravilanul comun al Iaşului şi al localităţilor din arealul urban morfologic, sunt stagnante.

Noua configuraţie a tronsonului A8, în loc să se caleze pe spaţiile din extravilan (şi fără probleme de sit Natura 2000) dintre Horleşti şi Tăuteşti, pe de o parte, şi Breazu şi Rediu, pe de altă parte, taie efectiv intravilanul localităţii Breazu în două părţi aproximativ egale, prin zona sa nordică – cea mai dinamică din perspectiva evoluţiilor imobiliare recente.

Conform Google Earth (situaţia din martie 2020), peste 400 de locuinţe (majoritatea individuale) vor fi situate la nord de configuraţia propusă a centurii nordice în regim de autostradă, fiind astfel separate de corpul principal comun al localităţilor Breazu şi Rediu. Axul şantierului în acest areal va avea aproximativ 200 de metri, conform spuselor Primarului comunei Rediu fiind necesară exproprierea a nu mai puţin de 100 de case (Apix.ro). Având în vedere că într-o vecinătate de 500 de metri faţă de viitorul şantier al autostrăzii mai există încă aproximativ 200 de locuinţe situate la sud de această configuraţie, estimăm că nu mai puţin de 20% dintre locuitorii actuali ai comunei vor fi afectaţi într-o manieră directă şi indirectă de către şantierul şi de către funcţionarea ulterioară a acestui element de infrastructură.

Căutând motivul principal al acestei noi configuraţii

În mai multe scrieri din media (inclusiv cea online) am găsit ca motiv principal al glisării către sud a planului viitoarei autostrăzi faptul că autorităţile ieşene ar fi dorit o apropiere a viitoarei autostrăzi de oraş. Cel puţin pentru comuna Rediu, găsesc fără noimă acest motiv, mai ales că nu este prevăzut nici un nod autorutier între limitele acesteia. Va fi vorba doar de o simplă traversare a comunei, nodurile fiind stabilite în partea estică a Leţcaniului şi la sud de intersecţia din Vânători, comuna Popricani. În ceea ce priveşte mutarea celui de-al doilea nod mai la sud (poziţionarea iniţială era undeva la nord de Vulturi), consider că e o intervenţie binevenită, din această intersecţie putând fi realizată joncţiunea şi cu drumul naţional către Ştefăneşti.

Încheiere

Menţionăm că există alternative la această configuraţie propusă. Mutarea centurii în regim de autostradă pe la nord de pădurea Mârzeşti e o intervenţie relativ facilă, având în vedere că în zonă nu există proiectat nici un nod de autostradă.

Faptul că la nord de pădurea Mârzeşti există riscul unor alunecări de teren e real, dar nu schimbă radical datele problemei. Geologia zonei de la sud de această pădure nu are cum să fie profund diferită, iar şantierul ar putea activa alunecări şi în această zonă.

Într-un punct de vedere al Primăriei Rediu se arată că principala problemă cu care se va confrunta proiectul autostrăzii pe acest sector ar fi expropierile, ce vor constitui un blocaj în derularea contractului de edificare a autostrăzii.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Publicitate și alte recomandări video