Cine pierde alegerile prezidenţiale

De câteva zile, principalele formaţiuni politice au intrat în linie dreaptă pentru stabilirea candidatului la Cotroceni. În paralel, s-a dat startul la pronosticuri. Care pronosticuri ar trebui tratate cu rezervă. Momentan, cursa pentru Cotroceni implică atât de multe variabile, încât nici casele de pariuri nu se încumetă să ofere cote. De fapt, cu excepţia candidaturii lui Klaus Iohannis, nu ştim nimic. Iar actualul preşedinte, perceput azi ca favorit cert, îşi poate pierde uşor statutul până în noiembrie. O acuzaţie gravă, dar credibilă, un scandal de amploare, fie şi cu iz tabloid, l-ar retrograda pe Iohannis în pluton.

PSD nu are la această oră desemnat un candidat. Pe surse, Viorica Dăncilă şi Gabriela Firea pleacă din pole-position, cumva umăr la umăr. Ambele au argumente să spere la turul 2. Premierul pentru că are acces la resurse şi poate cumpăra implicarea primarilor PSD, edilul Capitalei pentru că stă cel mai bine în sondaje. Dar să nu subestimăm candidatura – aproape sigură – a lui Liviu Pleşoianu. Independent sau promovat pe ascuns de Putin, pardon, de puţini lideri din partid (nucleul peremist), Pleşoianu are potenţialul să înjumătăţească scorul candidatului PSD. Nu-i exclus nici ca Firea să candideze independentă sau să fie susţinută oficial de Pro România, dar nici ca PSD să scoată din joben pe ultima sută de metri un candidat apolitic (vorba vine), o personalitate cu priză la public. În toate cazurile, din ce ştim sigur azi, PSD poate să aibă un candidat, doi sau trei, şi poate să nu intre în turul 2, să intre în turul 2 sau să câştige alegerile.

La USR-PLUS situaţia e mai simplă. Dan Barna sau Dacian Cioloş. De aici încolo lucrurile se complică. Într-un eventual tur 2 cu Iohannis "va fi pentru prima dată când vom avea două viziuni de dezvoltare şi nu o bătălie între două personalităţi", "va fi o şansă pentru România". Aşa sună discursul lui Barna de câteva luni încoace. Un mesaj de "tandreţe" faţa de actualul preşedinte pe care la Cioloş nu l-am auzit. E suficient să privim cu atenţie întâlnirile Iohannis – Barna versus Iohannis – Cioloş ca să observăm diferenţe importante de atitudine la şeful statului. Exagerând puţin, senzaţia e că preşedintelui i-i mai drag Barna, decât Orban, şi mai antipatic Cioloş, decât Dăncilă. Există o tensiune latentă între cei doi, cauzată probabil şi de neînţelegeri mai vechi, din perioada în care Cioloş conducea Guvernul. Rezumând, dacă va candida Barna, liderul USR îl va proteja pe Iohannis, dacă Cioloş va fi trimis în luptă, liberalii să se aştepte la război. Cât despre povestea că electoratul PSD ar vota candidatul USR-PLUS în cazul unui tur 2 cu Iohannis, să fim serioşi. Bun-rău, cu o casă sau şase, actualul preşedinte e deja digerat de publicul pesedist, prin esenţă conservator. Cei de la USR-PLUS sunt "diavolul". Au apărut de nicăieri, nu ştii cine sunt şi ce vor, se dau cu tricicleta şi au boicotat referendumul pentru familie. O să vedeţi cum toţi preoţii ortodocşi-naţionalişti vor trage pentru "neamţul protestant". Mai ceva ca pe vremea USL-ului.

ALDE, Pro România şi PMP vor conta doar prin sprijinul oferit candidaţilor intraţi în turul 2. Cu precizarea că o răsturnare de situaţie, în sensul ca PSD să-l susţină totuşi pe Tăriceanu, nu e de exclus. Până la urmă cele două partide îşi păstrează centrul de comandă în studioul Antena 3 şi "dom’ profesor" nu şi-a spus ultimul cuvânt.

Dacă despre câştigători, pronosticurile sunt premature, pierzătorii sunt uşor de intuit. Toţi. În preajma alegerilor prezidenţiale şi imediat după scena politică se va volatiliza, binomul familiar azi (putere-opoziţie) se va dizolva în "x" reprezentări a "y" candidaţi şi "z" orgolii ale celor care n-au fost lăsaţi să candideze.