Colocviu naţional cu ocazia Centenarului Monica Lovinescu

Evenimentul, organizat de Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Asociaţia culturală „A. Philippide” şi Biblioteca Academiei Române, Filiala Iaşi, a cuprins o masă rotundă dedicată memoriei Monicăi Lovinescu, vernisarea unei expoziţii de corespondenţă şi de obiecte care au aparţinut familiei Lovinescu–Ierunca şi o serie de comunicări (atât fizic, cât şi online) pe tema colocviului.

Expoziţie cu mii de scrisori originale şi file din dosarele de urmărire

Masa rotundă a pus în evidenţă răspunsurile diferite ale participanţilor la întrebarea „Ce a reprezentat/ reprezintă Monica Lovinescu pentru dumneavoastră?”. De asemenea, au fost prezentate file din dosarele de urmărire informativă deschise de fosta Securitate pe numele familiei Lovinescu-Ierunca, din arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Mai mult, a fost şi o expoziţie cu mii de scrisori originale primite de soţii Lovinescu-Ierunca la Paris, în timpul exilului. La vernisare au fost expuse diferite opere de artă precum instalaţia ready-made „Anatomia memoriei” (în prezenţa artistului Dragoş Pătraşcu), creată special pentru acest eveniment şi fragmente din lucrarea Monicăi Lovinescu „Cuvîntul din cuvinte”, lecturate de regizoarea Dumitriana Condurache.

Cine a fost Monica Lovinescu

Monica Lovinescu a fost unica fiică a criticului literar Eugen Lovinescu şi a profesoarei Ecaterina Bălăcioiu. Aceasta a fost soţia poetului, publicistului şi omului de radio Virgil Ierunca. Critic literar şi publicistă, Monica Lovinescu şi-a dedicat viaţa şi opera luptei împotriva regimului comunist. În anul 1947, când comunismul s-a instaurat în România, a plecat în Franţa ca bursieră a statului francez şi a cerut azil politic. Acolo a scris articole de critică literară, de istorie literară românească şi a tradus în franceză texte româneşti. A fost vocea postului de radio Europa Liberă, unde, alături de soţul ei, Virgil Ierunca, a promovat adevărul şi libertatea, opunându-se regimului lui Ceauşescu. Mama sa a fost arestată pe nedrept şi a murit în închisoare.