Cum a muls un medic ieşean zeci de mii de euro de la Casa de Asigurări

joi, 23 martie 2023, 02:50
4 MIN
 Cum a muls un medic ieşean zeci de mii de euro de la Casa de Asigurări

Inspectorii CJAS au imputat ambulatoriului medical „Themis-Art” din Canta suma de 353.500 de lei. Aceştia au descoperit că medicul îşi trimitea lui însuşi pacienţi sau că ar fi înregistrat consultaţii fictive. Cabinetul dădea anunţuri de angajări şi folosea pentru decontări datele celor care se înscriau. Medicul nu a fost de acord cu concluziile controlului şi îl contestă în instanţă.

După un control de trei zile, Casa de Asigurări de Sănătate a imputat unui ambulatoriu din Canta banii pe trei ani. Inspectorii au ajuns la concluzia că banii asiguraţilor fuseseră cheltuiţi practic degeaba, pe servicii medicale inexistente.

Pacienţi trimişi de medic lui însuşi, cursuri organizate fictiv pentru obţinerea de CNP-uri folosite ulterior la raportarea de servicii la fel de fictive, pacienţi pentru care se decontaseră consultaţii fără să fi călcat măcar prin cabinet au fost acuze confirmate ulterior de Tribunal. Curtea de Apel urmează să decidă dacă într-adevăr banii au fost furaţi sau inspectorii s-au înşelat grav.

Inspectorii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate au verificat în iunie 2019 activitatea Medical Center Themis-Art din cei trei ani precedenţi. A rezultat o lungă listă de nereguli, începând cu raportarea de către medic a unor servicii medicale „pe care el însuşi le-a prescris pe bilete de trimitere emise de către el însuşi”.

Niciunul dintre serviciile raportate electronic spre decontare nu s-a regăsit consemnat în registrele de tratamente şi consultaţii. Ca urmare, echipa de control a efectuat verificări suplimentare. Au fost contactaţi telefonic, prin sondaj, pacienţii pentru care se raportaseră servicii medicale. Niciunul nu a confirmat că ar fi apelat la serviciile asigurate de centrul medical.

Merseseră acolo, dar în vederea participării la cursuri gratuite de calificare pentru infirmiere sau interviuri de angajare. Inspectorii au ajuns la concluzia că anunţurile date de cabinet pentru angajări sau instruiri erau pur formale. Celor interesaţi li se cereau cartea de identitate şi cardul de sănătate pentru constituirea unei baze de date care să permită efectuarea de raportări a unor servicii medicale decontate ulterior.

Practic, cursanţii fictivi deveneau pacienţi la fel de fictivi. În urma controlului, inspectorii CJAS au imputat cabinetului suma de 353.500 lei. O sancţiune de 417 lei a fost aplicată pentru faptul că medicul nu fusese găsit la cabinet în timpul programului.

Alţi 39.700 lei au reprezentat serviciile medicale efectuate în baza unor bilete de trimitere eliberate de medic lui însuşi. Consultaţiile şi serviciile medicale raportate fără a se putea demonstra că fuseseră şi efectuate au reprezentat încă 267.500 lei. Dobânzile şi penalităţile au reprezentat restul sumei.

Raportul de control al inspectorilor a fost contestat de cabinet, dar contestaţia a fost respinsă de CJAS, motivat de faptul că centrul medical nu depusese niciun înscris din care să rezulte că situaţia ar sta altfel. Ca urmare, firma medicală s-a adresat instanţei, reclamând faptul că banii i s-ar fi imputat în mod nejustificat.

Nicio dispoziţie legală nu interzicea efectuarea de servicii medicale pe baza biletelor de trimitere emise de medic lui însuşi. Ar fi fost o practică uzuală, în interesul pacienţilor, aceştia nemaifiind purtaţi pe drumuri pentru a obţine biletul de trimitere de la medicul de familie.

Registrele fuseseră verificate prin sondaj, nu integral, ceea ce nu putea însemna că niciunul dintre serviciile medicale raportate nu fusese efectuat. Reprezentanţii cabinetului au pus sub semnul întrebării verificările făcute telefonic de inspectori, întrucât aceştia nu prezentaseră înregistrări ale convorbirilor sau declaraţii scrise.

Medicul lipsise, într-adevăr, de la cabinet, dar aceasta pentru că fusese chemat la CJAS pentru perfectarea contractului de servicii medicale. Oricum, în intervalul respectiv nu fuseseră programaţi pacienţi. Reprezentanţii Medical Center Themis-Art au subliniat faptul că se aflau în relaţie contractuală cu CJAS de peste 25 de ani, timp în care cabinetul nu fusese sancţionat niciodată.

Argumentele prezentate de Medical Center Themis-Art în faţa instanţei nu au avut niciun efect asupra judecătorilor. Nici ei nu au considerat corectă practica trimiterii de pacienţi de către medic lui însuşi. Forma biletului de trimitere, stabilită printr-un Ordin al ministrului sănătăţii arăta că medicul care semnează biletul este altul decât cel la care pacientul trebuie să ajungă pentru consult şi tratament.

„Din sintagma «Motivul trimiterii către alte specialităţi clinice» rezultă fără putinţă de tăgadă raţiunea pentru care medicul prescriptor al biletului de trimitere nu numai că este o altă persoană decât cea către care se face trimiterea, ci – în mod suplimentar – trebuie să deţină altă specialitate decât cel care întocmeşte acest formular”, au spus judecătorii.

Aceştia nu au fost convinşi nici că inspectorii nimeriseră prin sondaj doar din greşeală câteva raportări eronate, serviciile medicale fiind în fapt prestate.

„La fila 29 vol. 2 din dosar există dovada ca Dr. Mihai Botez (foto) se adresa prin intermediul anunţurilor de mica publicitate, persoanelor cu indicarea faptului că efectuează selecţii pentru cursuri de calificare, iar la fila 28 vol 2 dosar exista dovada că pacienţii contactaţi telefonic de către echipa de control nu au atestat prezentarea şi au declarat echipei de control faptul că discuţiile purtate au avut drept obiect efectuarea de cursuri gratuite de calificare pentru infirmiere sau interviuri de angajare, menţionând totdată faptul că li s-a cerut de către dr. Mihai Botez să semneze într-un registru”, au arătat magistraţii. Nici cu privire la cuantumul sumelor imputate prin raportul de control, aceştia nu au avut dubii.

Plângerea Medical Center Themis-Art a fost respinsă. Recursul declarat de cabinet a intrat pe rolul Curţii de Apel, instanţa urmând să stabilească primul termen de judecată. 

Comentarii