Cum a sărit un proiect de-al lui Zămosteanu de la loisir şi sport la locuinţe colective

Investitorii imobiliari încep "atacul" în periferia Iaşului, spre comune limitrofe. Printre pionerii unei astfel de ofensive se numără omul de afaceri Cristin Zămosteanu. Un nou proiect imobiliar al unei firme a acestuia, blocuri cu 350 de apartamente, este mai aproape de Cârlig (Popricani) faţă de ultimele locuinţe existente din Ţicău, zona C.A. Rosetti.

Firma Servrom SRL a lansat proiectul în condiţiile în care nu are toate actele în regulă: deşi are un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat în mai 2018, actul i-ar putea permite, cel mult, să obţină autorizaţie de construire doar pentru locuinţe de serviciu. Recent, compania a început demersurile pentru modificarea planului urbanistic deşi, iniţial, a încercat, aparent, să "ocolească" acest lucru. Anul trecut, Poliţia Locală a aplicat o amendă în cazul acestui proiect, iar sancţiunea a făcut referire, cel mai probabil, la amplasarea pe teren a unor panouri de promovare a ansamblului.

Ce a vrut iniţial să construiască Zămosteanu

În mai 2018, Consiliul Local (CL) a dat undă verde pentru construirea pe bld. C.A.Rosetti (după zona de agrement, în apropiere de Poiana Ciucaş) a unui "centru de loisir şi sport în spaţii acoperite şi descoperite, restaurant, spaţii administrative, comerţ şi cazare". Terenul are o suprafaţă de aproape 16.000 mp, iar regimul de înălţime aprobat vizează subsol, parter şi 6 etaje. În PUZ a mai fost "strecurată" o funcţiune, cea de locuire, dar cu condiţionari: locuinţe de serviciu. Aceasta este o "fentă" răspândită mai mult sau mai puţin în rândul investitorilor imobiliari din Iaşi: cu toate că obiectul central al PUZ-ului vizează o anumită funcţiune, alte utilizări admise (cu sau fără condiţionări) pot figura în actul urbanistic chiar dacă nu au o legătură directă cu funcţiunea principală.

La momentul avizării, investitorul poate invoca funcţiunea secundară care apare în PUZ pentru a obţine autorizaţia de construire. În cazul proiectului din C.A. Rosetti, "Ziarul de Iaşi" a identificat patru certificate de urbanism ulterioare aprobării PUZ-ului. Astfel, în decembrie 2018, centrul de loisir aprobat de CL devenea "motel", în aprilie 2019 "hotel şi restaurant", în februarie 2021 "ansamblu imobile cu funcţiuni mixte" pentru ca, în februarie 2022, investitorul să solicite modificarea planului urbanistic astfel încât să poată construi "locuinţe colective, spaţii colective şi spaţii de agrement". Anul trecut, când avea doar certificatul pentru imobile cu funcţiuni mixte, în mediul online a început să fie promovat de către firma Servrom ansamblul de blocuri cu 350 de apartamente.

Cu toate acestea, la acel moment, Servrom putea să construiască, în condiţiile în care ar fi obţinut o autorizaţie în acest sens, cel mult 350 de locuinţe de serviciu. Nici în acest moment nu e clar dacă firma va putea obţine de la Primărie modificarea planului urbanistic. Dar, în lipsa unui Plan Urbanistic General (PUG) actualizat, totul este posibil în urbanismul local. Vechiul PUG, cel aprobat în 1999, prevede pentru zona unde se află terenul Servrom, amenajarea de "spaţii plantate pentru loisir". Astfel, blocuri de locuinţe pot fi construite doar dacă plenul CL aprobă un PUZ în care să se specifice în mod clar acest lucru ("locuinţe colective").

Cum arată proiectul lui Servrom

Conform unor imagini (randări) publicate pe un site dedicat proiectului, lansat anul trecut, în ansamblu ar urma să fie construite blocuri cu până la 7 etaje care să găzduiască 348 de apartamente. În acelaşi timp, investitorul spune că va asigura 364 de locuri în parcări subterane pe două niveluri. Blocurile vor avea spaţii comerciale, iar printre facilităţi se numără: zonă de lobby, piscine (exterioare şi interioare), centru SPA, sală fitness, pistă de alergat, parcări biciclete, zone de promenadă şi locuri de joacă pentru copii.

Apartamentele vor avea 2 sau 3 camere, iar investitorul vrea să amenajeze şi penthouse-uri. Ansamblul ar urma să mai cuprindă cafenele, un supermarket, grădiniţă şi afterschool. În descrierea proiectului se precizează că în complexul rezidenţial vor avea acces doar rezidenţii şi vizitatorii acestora.