Cum am trăit de 300 de ani în umbra Rusiei şi care este locul României în Europa? Volum semnat de un cunoscut istoric ieşean

„După anii 2008 / 2014 (invadarea Georgiei, apoi a Crimeii) a fost limpede că în relaţiile internaţionale unii «actori» s-au întors la logica confruntării de la începutul secolului al XX-lea. A început un nou «război rece». Se poate vorbi de al II-lea război de 100 de ani, început în 1914, având în vedere războaiele «calde», cele «reci» şi armistiţiile. Cartea încearcă o analiză a situaţiei României în această perioadă istorică. În prezent, diplomaţia noastră trebuie să înţeleagă şi să răspundă la această nouă provocare”, a declarat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob.

Ca o noutate, volumul este editat bilingv, fiind publicată, sub aceeaşi copertă, atât varianta în limba română, cât şi traducerea în engleză. În carte, profesorul de istorie din Iaşi face o analiză tranşantă a felului în care am reuşit să ne raportăm, ca naţiune, la problemele din ultimii 100 – 150 de ani. Chiar dacă unele examene le-am picat, explică prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, prezenţa noastră în Europa, rolul şi istoria ţării nu pot fi contestate de nimeni.

„Punerea sub semnul întrebării a apartenenţei poporului român la «familia» europeană presupune incultură sau pur şi simplu rea intenţie. Vechimea românilor în Europa nu poate fi cuantificată, dar nici nu trebuie «uitată» pe motiv că suntem o «rudă săracă». Italienii, francezii, germanii, nordicii ş.a. nu vor renunţa niciodată la valorile şi tradiţiile lor. (…) Pentru prezent trebuie avut în vedere că nu doar România luptă pentru redefinirea identităţii, ci însăşi Europa se confruntă cu această «provocare». Iar identitatea nu înseamnă neapărat o diferenţă care desparte; poate şi trebuie să fie o diferenţă care uneşte”, a explicat profesorul universitar în concluziile manuscrisului.

Acesta atrage însă atenţia asupra faptului că experienţa istorică din ultimul secol nu ţine cu ţara noastră: în momentele de cumpănă, România a fost prinsă nepregătită sau slab pregătită. Iar războiul iniţiat de Rusia în Ucraina poate fi un nou astfel de moment. „În ultimul sfert de secol, deşi ţara a aderat la NATO şi UE, diplomaţia noastră a dat dovadă de slăbiciune, incoerenţă, lipsă de atitudine şi susţinere unitară din partea forţelor politice. O comparaţie cu Ungaria, Polonia, Bulgaria este suficientă”, conchide prof. univ. dr. Gheorghe Iacob.