Cum ar putea începe şcoala? Cu doar 8% dascăli vaccinaţi, fără teste antigen şi cu veceuri în curte

5% din numărul de cazuri COVID raportate într-o lună sunt copii

Până astăzi, declaraţiile şi opiniile oficialilor atât din Educaţie, cât şi din Sănătate s-au schimbat precum culorile la semafor: roşu, galben, verde. De la bun început, s-a stabilit că toţi elevii din ciclul preşcolar şi primar vor merge la grădiniţă sau şcoală, indiferent de scenariu. Potrivit raportărilor Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi, în luna ianuarie au fost depistanţi pozitiv 108 copii cu vârste între 0 şi 13 ani şi 49 de adolescenţi cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani. Suma reprezintă aproximativ 5% din numărul total de cazuri raportate, puţin comparativ cu populaţia adultă şi vârsnică. Procentul, spun medicii, s-a menţinut oarecum constant pe toată perioada pandemiei, mai puţine cazuri fiind raportate în primăvara anului trecut. Medicii atrag însă atenţia asupra a două aspecte, respectiv asupra numărului de teste care în decembrie-ianuarie a fost mai mic şi, respectiv asupra faptului că elevii sunt în general asimptomatici, dar pot fi transmiţători ai virusului.

De asemenea, au subliniat că la copii există simptome ascunse ale bolii, la care părinţii, dar şi profesorii, trebuie să fie atenţi. “Un părinte sau cineva care are grijă de copil poate să vadă când ceva este în neregulă. Ne putem aştepta să apară o stare subfebrilă, cu temperatură între 37 şi 38 de grade, poate prezenta tuse, dar şi fenomene digestive de tipul diareei, vărsături sau lipsa poftei de mâncare. Trebuie să fim atenţi şi la alte detalii. De exemplu, dacă nu se mai joacă cu aceeaşi plăcere ca înainte, dacă este mai somnolent, dacă refuză activităţi sau ieşiri din casă în anumite zone care înainte îi făceau plăcere. Acestea sunt detalii care tu, ca părinte, ai crede iniţial că nu ţin de boală. Greşit. Tocmai pentru că sunt asimptomatici, nu trebuie să lăsăm o perioadă lungă de pozitivitate a virusului la copil şi trebuie apelat urgent la un test care ne va elucida dacă are sau nu boala", a declarat Carmen Dorobăţ, medic primar infecţionist la Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi.

Distanţare socială, cot în cot cu colegul de bancă

Una dintre principalele probleme care ţin de deschiderea noului semestru este respectarea distanţării sociale. Dacă în perioada anului trecut, când şcolile au funcţionat în mare parte după sistemul hibrid, distanţa între elevi nu trebuia să fie mai mică de 1,5 metri în sala de clasă, împărţind clasa în două grupe, acum, nimeni din Ministerul Educaţiei nu a ridicat această problemă. Singurii care au atras atenţia asupra obligativităţii respectării distanţării sociale au fost reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Întrebarea este însă cum se va realiza, fie în învăţământul preşcolar şi primar, unde socializarea este inerentă, dar şi la gimnaziu sau liceu, unde există clase şi de peste 40 de elevi înghesuiţi pe o suprafaţă de maximum 45 -50 de metri pătraţi. "Fără discuţie, trebuie să existe distanţare socială. Trebuie asigurată dezinfencţia când începe ziua, la sfârşitul zilei şi în anumite perioade de timp, între ore. Fiecare manager de instituţie de învăţământ a gândit cu siguranţă anumite mijloace de protecţie. La purtarea măştilor sunt discuţii mai ales la copiii mici, cei cu vârstă preşcolară, unde legislaţia nu prevede obligativitatea purtării, dar trebuie să păstrăm distanţa fizică. Aici nu numai administraţia trebuie să se implice, ci şi cadrele didactice care trebuie să dea dovadă de creativitate. Copiii trebuie să se joace, mai ales că la grădiniţă se învaţă prin joc, dar trebuie văzut şi cum. Cum se pot crea astfel de activităţi, asta ţine de cadrul didactic. Cel mai dificil mi se pare păstrarea distanţei în clasele supraaglomerate de la gimnaziu mai ales, dar şi de la liceu. Aici trebuie manageriată foarte bine situaţia, mai ales pentru că aici se întâlnesc cele mai multe cazuri de îmbolnăviri", a mai spus Carmen Dorobăţ.

Aceasta a adăugat că o altă problemă o constitiue toaletele unităţilor de învăţământ, mai ales cele din mediul rural, în judeţ existând în continuare şcoli cu toalete în fundul curţii, neigenizate. "Problema cu toaletele care pot fi focare de infecţie e gravă, mai ales în mediul rural. Autorităţile locale ar trebui să îşi ia în serios această problemă. Trebuie intervenit energic aici. Pănă la ora aceasta a fost timp suficient pentru a îmbunătăţi situaţia. Această problemă, dar şi cele legate de distanţare, de respectarea regulilor de igienă, precum şi a cantităţii de dezinfectant şi măşti din şcoli trebuie verificată urgent de către autorităţile locale care să-şi asume dacă se poate sau nu începe activitatea în şcoala respectivă", a adăugat Carmen Dorobăţ.

Suntem fruntaşi la vaccinare, dar nu cât ar trebui

Redeschiderea unităţilor şcolare ar urma să fie dublată de testarea elevilor şi profesorilor şi vaccinarea acestora din urmă. Toate însă sunt doar simple declaraţii şi scenarii făcute la Bucureşti. Testarea cu testul antigen în şcoli nu prea are cine o face , pentru că mulţi dintre medicii de medicină şcolară sau asistenţii medicali sunt implicaţi în prima linie a pandemiei, fie în cadrul DSP-urilor, fie în spitale, fie în campania de vaccinare. Şi chiar şi aşa, numărul este total insuficient. "Testarea trebuie făcută înainte de intrarea în clasă, nu după. Trebuie ştiut dinainte cine e pozitiv sau nu. Şi sigur, trebuie continuată vaccinarea cadrelor didactice obligatoriu. Altfel, cu toate clasele pline, nu putem vorbi de o protecţie eficientă a actorilor care intră aici", a spus Carmen Dorobăţ.

Deocamdată, situaţia în privinţa cadrelor didactice nu e chiar tocmai roz. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean, din analiza datelor primite din şcoli, până ieri se ştia sigur că unităţile de învăţământ din judeţul Iaşi şi-au creat contul şi au înscris pe platformă angajaţii care şi-au exprimat disponibilitatea de vaccinare. O primă victorie invocată este faptul că 4.465 dintre profesori s-au înscris pentru imunizare (adică 50% din numărul total), 3.284 au fost programaţi, dar numai 714 s-au şi vaccinat. În cazul cadrelor didactice auxiliare, 594 au fost înscrise pe platfomă, 438 au fost programate şi doar 103 s-au vaccinat.

De asemenea, datele referitoare la personalul nedidactic sunt următoarele: 1.062 de persoane s-au înscris (42% din totalul personalului nedidactic din judeţ), 792 sunt programate şi 112 sunt vaccinate. “Aceste cifre evidenţiază o creştere a numărului de angajaţi din învăţământul ieşean care îşi doresc să se vaccineze, în special, în cazul cadrelor didactice şi al cadrelor didactice auxiliare", au spus reprezentanţii ISJ.

Ce reprezintă însă pe scurt cifrele evidenţiate de reprezentanţii ISJ?

Reprezintă faptul că şcolile îşi vor deschide porţile cu doar 8% dintre profesori vaccinaţi doar cu prima doză, iar că imunizarea celor care vor să se vaccineze se va finaliza undeva în luna aprilie. “Profesorii trebuiau să fie alături de medici în etapa a întâi a vaccinării. Educaţia este un domeniul vital astfel încăt s-a făcut o greşeală de strategie. Şi pentru ca greşeala să fie şi mai vizibilă, toţi profesorii au fost scoşi de la vaccinare în luna februarie cu excepţia celor care aveau programări pentru rapel. În cazul celor care aveau programare pentru prima doză, am primit semnale că au fost amânaţi cu 17 zile. Nu putem decât să constatăm că se merge înainte cu greşeala, şi consecinţele pot apărea. Poate statul român sau orice autoritate să garatnteze dreptul la sănătate constituţional în condiţiile apariţiei noii tulpini (cea din Marea Britanie-n.r.)? Răspunsul îl cunoaştem cu toţii. Nu putem cere unor oameni să dea dovadă chiar de sacrificiul suprem pentru a merge la scoală. Situaţia este complicată. Nu există sprijin din partea autorităţilor centrale", a declarat Laviniu Lăcustă, preşedintele USLIP Iaşi.