„Cofeina este absorbită în intestine, apoi călătoreşte spre creier, unde stimulează activitatea celulelor cerebrale, astfel încât să nu mai resimţim senzaţia de oboseală. Consumul regulat de cofeină modifică foarte uşor chimia creierului, iar băutorul de cafea are nevoie de creşterea dozei pentru că organismul se obişnuieşte si cere mai mult”, a declarat dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Efectele negative ale cofeinei nu sunt recunoscute, deoarece este un drog acceptat din punct de vedere social, integrat în obiceiurile şi în rutinele noastre, conform aceleaşi surse. În România, dependenţa de cofeină este prezentată în ICD 10 (International Classification of Diseases) ca diagnostic – „Tulburări mentale şi de comportament datorite folosirii altor stimulanţi, incluzând cofeina”. Asociaţia Americană de Psihiatrie a introdus „tulburarea utilizării de cofeină” în DSM 5 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Health Disorders), recunoscând-o ca pe o problemă de sănătate.

„Consumul ocazional de cofeină nu este periculos, însă consumul frecvent poate produce efecte negative. Studiile arată că mai bine de 50% din consumatorii de cofeină întâmpină dificultăţi de reducere sau renunţare la acest drog. Dacă se întrerupe brusc consumul de cafea, creierul rămâne fără combustibil şi apare senzaţia de oboseală, care te determină să bei cafea din nou. Riscul de a deveni dependent de cafea ţine de factori diverşi, de la cei de natură genetică, la cei de natură socială. Din păcate, în acest moment nu se ştie exact cât timp îi ia unui organism să devină dependent de cafea”, afirmă dr. Petronela Nechita.

Primele simptome care apar în cazul întreruperii consumului de cofeină sunt: durerea de cap, senzaţia de oboseală, scăderea capacităţii de concentrare, iritabilitatea şi starea depresivă. De asemenea, pot apărea senzaţii de greaţă şi dureri musculare. „Aceste simptome apar la 10 – 12 ore după întreruperea consumului şi pot persista 2-3 zile”, consideră medicul psihiatru de la „Socola”.

Palmele umezite, bătăile intense ale inimii, agitaţia, irascibilitatea, toate acestea sunt semne care indică faptul că aţi consumat o doză prea mare de cofeină. „Ca urmare a creşterii ritmului cardiac şi respirator, creierul este privat de oxigenul necesar pentru gândirea calmă şi raţională”, mai spune dr. Petronela Nechita.

Un studiu realizat la Baylor College of Medicine (Marie-Louise Ricketts, „Does Coffee Raise Cholesterol?”, 2007) relevă faptul ca două molecule ce se regăsesc în boabele de cafea, cafestol şi kahweol, produc o creştere a colesterolului. „Mai mult, prea multă cofeină duce la creşterea tensiunii arteriale şi la creşterea frecvenţei respiraţiei. Cofeina afectează calitatea somnului. Administrarea zilnică de cafea poate modifica ciclul de somn, cauzând tulburări de somn nocturn şi somnolenţă pe perioada zilei”, precizează medicul de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

În prezent, consumul de cafea şi cofeină este mai crescut decât oricând. Industria băuturilor ce conţin cofeină este extrem de dezvoltată şi include atât băuturile pe bază de cafea, cât şi băuturile energizate. „Persoanele care sunt deja predispuse la stres pot descoperi că aportul de cafea le poate agrava simptomele. Anxietatea, insomniile şi oboseala cronică sunt câteva dintre simptomele ce apar în urma dependenţei de cafea”, concluzionează Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Conform EFSA (European Food Safety Authority), adulţii pot să consume în siguranţă o doză unică de cafeină de până la 200 mg (circa 3 mg per kilogram de greutate corporală) sau până la 400 mg pe zi. În cazul femeilor însărcinate şi care alăptează, EFSA consideră 200 mg pe zi drept un nivel sigur pentru fetus, indiferent de sursă. Pentru copii şi adolescenţi, a fost considerat un nivel sigur de consum zilnic de 3 mg per kg de greutate corporală.

Pe de altă parte, cafeaua conţine sute de compuşi diferiţi, inclusiv antioxidanţi, substanţe care protejează celulele corpului. În plus, conţine magneziu şi crom, minerale care împreună cu insulina reglează nivelul glicemiei în organism. Studii recente (Mattias Carlstrom şi Susanna C. Larsson, Institutul Karolinska, Suedia, 2018) au arătat că există, cu adevărat, o asociere între consumul de cafea şi un risc mai scăzut pentru diabet de tip 2.

Statistici

În perioada 2016 – 2018, la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi au fost internate 11 persoane cu tulburări psihice datorate consumului altor substanţe stimulative (cofeină).