Efectele răspunderii pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdicție

Prevederile mai sus menționate reglementează practic o formă de răspundere pentru fapta altuia, respectiv situația când minorul sau cel pus sub interdicție săvârșește o faptă ilicită prin care cauzează prejudicii unei alte persoane.

În cazul prejudiciilor cauzate de minori, răspunderea în temeiul prevederilor art. 1372 alin. (1) Cod civil revine părinților, tutorelui, curatorului special sau oricărei alte persoane care avea obligația de supraveghere a minorului la data săvârșirii faptei.

În cazul prejudiciilor cauzate de o persoană pusă sub interdicție, răspunderea revine tutorelui sau curatorului special numit până la preluarea funcției de către noul tutore.

În situația în care minorul sau persoana pusă sub interdicție a săvârșit o faptă care a generat prejudicii, victima prejudiciului are la dispoziție următoarele opțiuni:

• să pretindă despăgubiri de la cel responsabil cu supravegherea, respectiv ambii părinți, care răspund în solidar;
• să pretindă despăgubiri de la minor sau de la cel pus sub interdicție, în temeiul prevederilor art. 1357 Cod civil, ceea ce presupune dovedirea vinovăției acestuia, respectiv a împrejurării existenței discernământului la data săvârșirii faptei ilicite;
• să acționeze în instanță în solidar, atât pe cel responsabil cu supravegherea, în temeiul prevederilor art. 1372 Cod civil, cât și pe autorul faptei în temeiul art. 1357 Cod civil pentru a obține despăgubiri.

De asemenea, în temeiul prevederilor art. 1384 (1) Cod civil ”cel care răspunde pentru fapta altuia se poate întoarce împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu excepţia cazului în care acesta din urmă nu este răspunzător pentru prejudiciul cauzat.” Cu alte cuvinte, persoana care a plătit despăgubirea pentru prejudiciul creat are posibilitatea de a se întoarce împotriva minorului sau a celui pus sub interdicție numai dacă acesta a acționat cu discernământ.