Caută 
1 MIN
În loc de motto: Se caută vinovaţi./ Şi se vor găsi./ Doară se găsesc/ în fiecare zi.
Dacă tot merge radioul (invariabil pe Radio România Actualităţi/RRA) aproape fără întrerupere, cât timp îs în casă, evident că îmi mai zgârie urechile câte o exprimare aiurea. Şi am început să-mi notez alunecările alandala în materie de limbaj, mai micile ori mai puţin micile gafe ale crainicilor, dar şi ale invitaţilor – politicieni ori alte personalităţi publice, plus câte o formulare memorabilă a vreunui cetăţean oarecare.
Iată prima: „…sigur că ne dorim cât mai multă sănătate…”. Auzită în data de 7 septembrie a.c. de la o doctoriţă/ nutriţionistă, după ştirile de la ora 21.
Zău? „Cât mai multă sănătate”? Da' cum să nu, unii ar cumpăra-o la kilogram, dacă ar putea. Cât mai multe kile de sănătate, să fie!
Poftim şi a doua: „riscul de imunizare a fost foarte scăzut…” Oi fi auzit bine? Sau a fost ceea ce în germană s-ar numi ein Verhörer? O auzenie (se spune una, tu auzi altceva, apropiat ca expresie), cum ar veni. Eu spun că da, aşa a spus crainica la ştirile de la ora 7 de azi (21.09.21). O fi avut scris de infectare şi a citit imunizare în schimb?
La ştirile de la ora 8, m-am lămurit: era vorba de „ritmul de imunizare”!
Opt zile mai târziu, aud un bărbat răspunzând astfel la întrebarea de ce se vaccinează: „Am luat legătura cu medicii mei, şi…”! Şi l-au sfătuit să se vaccineze, desigur. Dar sintagma „medicii mei” mi-a plăcut la nebunie – iată, există cetăţeni români care au cel puţin doi medici la îndemână!
Pe când încă era premier plin şi în plină campanie internă pentru şefia PNL, Florin Cîţu, pesemne ca să transmită ideea de autoritate, a declarat că vrea să afle (de la instituţiile responsabile), citez din memorie, „cum au pregătit valul patru”.
Lunea trecută, ditamai preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof.dr.univ. Daniel Coriu, invitat/ intervievat de RRA la 8 şi jumătate, parcă l-a copiat pe Cîţu, vorbind şi el de pregătirea valului patru. „Ei /italienii, parcă/ deja pregăteau valul patru…”
Poftim? Valul patru n-a venit el aşa, de capul lui, ci a fost pregătit de cineva, de autorităţi chiar? Okay, ştiu ce-au vrut să spună şi unul, şi altul. Dar ar fi stricat să se exprime corect nu doar gramatical, ci şi logic, deci neinterpretabil aiurea? Un şef de guvern şi un profesor universitar, preşedintele CMR pe deasupra, nu trebuiau decât să pună în faţa verbului un se: cum s-au pregătit pentru valul patru?, respectiv ei se pregăteau deja pentru valul patru!
Desigur, şi mai bine ar fi fost să vorbească de prevenirea şi de combaterea valului patru, nu de pregătirea lui…
Dar cea mai stridentă formulare am auzit-o vineri, la ştirile de dimineaţă. Cum toate ştirile se deschid cu pandemia, n-avea cum să fie altfel nici de data asta. Şi aud eu cum crainicul, pomenind de numărul deceselor, constată „o scădere uşoară” de miercuri pe joi, de la recordul (absolut, dacă bine am înţeles) de 574 la 423. Hă?!? O scădere de ca. 26% e una uşoară? De-ar scădea preţul la gaz metan (că tot e una din temele zilei explozia preţurilor) cu 26%, ar vorbi cineva de o scădere uşoară? Niciodată! De-ar creşte preţul la curent cu 26% (parcă a şi crescut, dar nu ştiu eu exact cu cât…), ar invoca cineva vreo creştere uşoară? Niciodată!
Sigur, mai sunt şi gafe nevinovate, mici alunecări de logică ce se pot explica prin faptul că jurnaliştii vorbesc în direct. Cum a fost cazul zilele trecute cu Alex Lancuzov, care, relatând despre darea în folosinţă a 4 km din şoseaua de centură (?) a oraşului Satu Mare, a reţinut ideea unei întârzieri de „cel puţin un an”!? Cum adică? S-au dat în folosinţă, orice întârziere fiind, deci, încheiată, şi tu vorbeşti de parcă ar fi vorba de ceva din viitor? De ce n-o fi spus simplu: cu o întârziere de peste un an? Căci asta va fi fost problema: nu reţinuse exact cu cât peste un an s-a întârziat…
În fine, cea din urmă, dar precis nu şi ultima exprimare nefericită îi aparţine comentatorului meciului Dinamo-Rapid/ Rapid-Dinamo?, care a spus despre un jucător ieşit accidentat că a fost, desigur, testat şi anti-covid şi a fost „depistat negativ”!?
Concluzia? Precaritatea discursurilor publice e o problemă deloc mică, mai ales dacă gafelor gramaticale li se adaugă şi lipsuri în materie de logică. Aşa că, poftim, v-am livrat şi eu un vinovat de criza pandemică din România, căci să nu existe legătură între discursurile publice şi ceaţa din mintea prea multor cetăţeni nu se poate.
Astea fiind spuse, vă urez cât mai multe depistări negative!
Michael Astner este poet, traducător şi publicist
