Iată cine sunt şi cum gândesc aleşii ieşenilor care au măcelărit legislaţia penală

Unul dintre parlamentarii ieşeni care au susţinut cu vehemenţă modificările aduse la Codul de procedură penală a fost şi deputatul Varujan Vosganian, lider ALDE Iaşi. El nu a putut fi contactat telefonic ieri, dar, în plenul Parlamentului, a avut o intervenţie care a stârnit deliciul presei centrale: „Nu ne putem salva decât toţi odată, nu ne putem salva pe rând“. Deputaţii PSD Vasile Axinte, Silviu Macovei şi Tudor Ciuhodaru nu au răspuns apelurilor noastre repetate de pe parcursul zilei de ieri.

Pe deputatul PSD de Iaşi Vasile Axinte am reuşit să-l prindem la un moment dat la telefon, dar s-a scuzat că e „la comisii“. Am revenit ulterior, după ce am văzut că şi-a făcut timp să trimită un comunicat de presă (evident, pe o cu totul altă temă), dar Axinte a evitat să răspundă. Anul trecut, deputatul PSD a dat un vot favorabil şi pentru legea care a restricţionat activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, el însuşi fiind în atenţia ANI.

„Să vânăm lupi şI mistreţi, nu cerbi“

În calitatea sa de lider de grup al ALDE, Varujan Vosganian a avut alaltăseară o intervenţie în plenul Parlamentului în favoarea modificărilor aduse la codurile penale. „Nu vreţi să curăţăm această ţară, să fim curaţi şi noi, să fie curată şi justiţia, să fie curată şi presa, să fie curat şi mediul de afaceri? Fiecare ban câştigat să fie rezultatul trudei asumării efortului şi respectării legii. Să nu ne suspectăm unii pe alţii că ne vânăm, să vânăm lupi şi mistreţi, nu cerbi, pentru că lupii nu poţi să-i agăţi pe perete ca pe trofeu, ci numai cerbii. De aceea, dragii mei, noi susţinem aceste modificări şi noi susţinem o reformă a justiţiei aşa cum susţinem o reformă a clasei politice şi o reformă a presei, şi o reformă a activităţii sindicale şi patronale şi o reformă a viziunii în privinţa omului de cultură. Nu ne putem salva decât toţi odată, nu ne putem salva pe rând. Dacă spunem că justiţia este infailibilă şi că noi toţi ceilalţi greşim, nu o să ajungem nicăieri“, a spus Vosganian în plenul Parlamentului, el fiind lider de grup al ALDE.

O explicaţie mai coerentă a avut Camelia Gavrilă: „Au fost mai multe motive pentru care s-au făcut aceste modificări. Cred că orice are o dinamică în devenirea ei şi, dacă sunt mai multe lucruri care nu vor fi în regulă pe traseu, ele mai pot fi corectate. E şi o decizie, sigur, de grup politic, care a fost luată, ştiţi foarte bine că au fost dezbateri, comisii speciale, cu jurişti, au fost prezentări la nivel de comisii juridice“. Ea a adăugat că modificările au survenit în contextul alinierii la norme europene, opinii ale Curţii Constituţionale, precum şi pentru a corecta unele elemente din legile aprobate pe vremea Monicăi Macovei. Nu în ultimul rând, deputata a vorbit şi despre faptul că, în trecut, au fost unele „arestări controversate şi vieţi răvăşite“, pentru ca apoi să se constate că nu toate probele stăteau „în picioare“. „Mergând pe o analiză din aceasta, poate de suprafaţă pe care o fac eu, fără a fi specialist, cred că lucrurile trebuiau reglate într-un anume fel“, ne-a declarat Camelia Gavrilă

La rândul lui, deputatul PSD Vasile Cîtea a apreciat că modificările sunt „corecte“. „Eu nu sunt jurist, dar am încredere în cei care fac parte din Comisie“, a spus Cîtea. Întrebat dacă unele dintre modificările aprobate alaltăseară sunt „cu dedicaţie“ pentru şeful său, Liviu Dragnea, Cîtea a sugerat că este doar o coincidenţă că modificările sunt propuse în perioada „litigiului“ pe care îl are şeful PSD, respectiv o condamnare la închisoare cu suspendare şi o pronunţare într-un alt dosar, ce este aşteptată mâine.

Cele mai controversate modificări aduse CCP

Mai multe dintre modificările aduse legislaţiei penale au stârnit controverse în rândul opiniei publice. Deşi procurorii au avertizat prin luări de poziţie publice că propunerile ar putea să le afecteze munca, parlamentarii au ignorat părerile magistraţilor, invocând transpunerea în legislaţia proprie a unei directive europene privind prezumţia de nevinovăţie. De altfel, sub paravanul întăririi acestui principiu, parlamentarii puterii au adoptat o serie de reglementări mai mult decât convenabile pentru foştii, actualii sau viitorii infractori din România.

Conform celor votate de parlamentarii PSD şi ALDE, un dosar în care s-a început urmărirea penală in rem va fi clasat dacă, în termen de cel mult un an, organele de anchetă nu încep şi urmărirea penală împotriva unei persoane. Altfel spus, dosarele cu autor necunoscut mai vechi de un an urmează a fi închise, dacă legea va intra în vigoare în forma votată în Parlament. Un exemplu de la Iaşi: dosarul privind moartea tânărului Sabin Şerban, găsit înjunghiat în toamna anului 2016, ar fi fost închis – chiar dacă ancheta nu e gata nici acum – încă din 2017 dacă actuala legislaţie ar fi fost în vigoare.

O altă prevedere criticată este cea potrivit căreia datele descoperite de procurori într-un sistem informatic nu pot fi folosit de anchetatori, chiar dacă indică o infracţiune, în situaţia în care mandatul de percheziţie a vizat o altă faptă. De pildă, dacă procurorii percheziţionează calculatorul unui traficant de droguri şi găsesc acolo filme porno cu copii, nu îl pot acuza şi de pornografie infantilă decât după ce merg şi cer un alt mandat de percheziţii, în speranţa că vor mai găsit aceleaşi probe şi ulterior.

O modificare ce ar putea avea efecte importante asupra mai multor cauze este cea potrivit căreia o instanţă de apel nu poate condamna un inculpat achitat în primă instanţă, în afară de situaţiile în care, în apel, au fost administrate probe noi. „Este reflectarea principiului conform căruia hotărârea judecătorească – chiar şi nedefinitivă – trebuie să reflecte adevărul; aprecierea şi cântărirea materialului probator de către judecător şi raţionamentul juridic care stau la baza hotărârii de achitare date în primă instanţă nu vor mai putea fi anihilate prin simpla reapreciere a materialului probator, o eventuală condamnare în faza apelului presupunând administrarea de probe noi, care să nu fi fost administrate în faţa instanţei de fond“, consideră avocatul ieşean Olivian Moroşanu.

Controversată este şi reglementarea potrivit căreia un condamnat poate cere revizuirea unei sentinţe în măsura în care aceasta a fost pronunţată de un judecător care nu şi-a semnat decizia de condamnare, dar şi dacă judecătorul sau procurorul unei cauze a fost sancţionat disciplinar pentru excercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă. Despre această prevedere în spaţiul public s-a vehiculat că ar fi fost introdusă „cu dedicaţie“ pentru Liviu Dragnea, condamnat în urma unui proces la finele căruia unul dintre judecători s-a pensionat şi nu a mai semnat motivarea sentinţei.

O decizie care a stârnit controverse este şi cea potrivit căreia organele de urmărire penală sau instanţele vor putea comunica public date despre procedurile în curs doar în condiţile în care datele furnizate justifică un interes public sau acest demers poate duce la aflarea adevărului. (Alex ANDREI, Ionuţ BENEA)