Caută 
2 MIN
Un ieşean îşi cere înapoi pământul donat în urmă cu 18 ani. El a invocat faptul că beneficiarul donaţiei nu şi-a respectat îndatoririle asumate. Magistraţii Judecătoriei au refuzat să anuleze donaţia, decizia finală urmând să aparţină însă Tribunalului. În aprilie 2003, Constantin B. i-a donat lui Gheorghe L. o suprafaţă de 3.000 mp de teren arabil, rezervându-şi dreptul de uzufruct până la sfârşitul vieţii.
Ulterior însă, Gheorghe L. a refuzat să-i mai permită donatorului accesul pe teren. În acest fel, donatorul era lipsit de dreptului de uzufruct, care presupune posibilitatea de a folosi bunul altuia şi de a culege fructele acestuia. Chiar dacă terenul nu-i mai aparţinea, Constantin B. îşi rezervase dreptul de a-l folosi în continuare. În 2018, donatorul a obţinut o hotărâre judecătorească priun care Gheorghe L. era obligat să-i respecte dreptul de uzufruct viager.
Un an mai târziu, donatorul a cerut revocarea donaţiei, pentru ingratitudine. Conform Codului Civil din 1864, valabil la data donaţiei, „donaţiunea între vii se revocă pentru ingratitudine dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, dacă este culpabil în privinţă-i de delicte, cruzimi sau injurii grave, dacă fără cuvânt îi refuză alimente”. Magistraţii Judecătoriei au constatat că niciunul dintre aceste motive nu este aplicabil în cazul relaţiilor dintre Constantin B. şi Gheorghe L.
„Legiuitorul a avut în vedere faptele de o gravitate deosebită, care să aibă fie o semnificaţie penală (tentativă de omor, fapte penale comise de donatar cu intenţie împotriva persoanei sau patrimoniului donatorului), acţiuni sau inacţiuni care să producă leziuni corporale donatorului, injurii grave aduse de donatar de natură să aducă atingere demnităţii donatorului”, au precizat magistraţii Judecătoriei. Încălcarea dreptului de uzufruct nu a fost considerată o faptă suficient de gravă, donaţia rămânând în vigoare.
