În noiembrie 2012, Vasile Răileanu şi-a înfiinţat o firmă, Industrial Agro Vasi SRL, specializată în comerţul cu ridicata al animalelor vii. Societatea, funcţionând în satul Boureni, nu fusese însă înfiinţată pentru un comerţ onest. Încă din ianuarie 2013, Răileanu a început să înregistreze în contul firmei achiziţii fictive de animale şi combustibili. Inspectorii fiscali au inventariat 792 de achiziţii, în valoare totală de aproape 3,5 milioane lei, care au provocat un prejudiciu bugetului de stat de aproximativ 1,1 milioane lei, reprezentând impozit pe profit neplătit şi TVA.

Cele 56 de facturi pentru combustibili au fost făcute probabil doar pentru variaţie, întrucât firma lui Răileanu nu deţinea mijloace de transport care ar fi avut nevoie de motorină sau benzină. Firma nu deţinea nici grajduri pentru animale şi nici personal angajat pentru încărcare, descărcare, manipulare şi transport.

Principalul partener de afaceri al lui Răileanu a fost un alt administrator de firmă, Vasile Stoica, ce elibera pentru Industrial Agro Vasi SRL facturi ce vizau tranzacţii cu animale, fără a remite şi viţeii ce ar fi trebuit să ajungă la abator. Stoica i-ar fi furnizat lui Răileanu 138 de facturi vizând tranzacţii fictive. Au fost întregistrate însă şi facturi emise formal de firme de profil din judeţul Vaslui. Unul dintre colaboratorii lui Răileanu nici nu a putut fi audiat ulterior, fiind internat într-un centru specializat pentru boli psihice. Facturile false aveau valori sub 5.000 de lei, prag până la care legea permite plata în numerar. În acest mod, circuitul banilor nu mai putea fi reconstituit.

Activitatea lui Răileanu a durat până în august 2016, dar a ajuns în cele din urmă în faţa instanţei. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal i-au trimis în judecată pe Răileanu şi Stoica pentru evaziune fiscală. Stoica se afla la prima abatere de la lege, iar rolul său în întreaga afacere fusese relativ modest, ceea ce i-a adus o condamnare la doar 1 an şi 8 luni de închisoare, cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani. Răileanu mai fusese condamnat însă o dată, în 2014, pentru vătămare corporală. În cazul lui, judecătorii au stabilit o pedeapsă de 7 ani de închisoare, la care s-a adăugat un spor de 9 luni, reprezentând o treime din condamnarea iniţială.

Sentinţa Tribunalului a fost confirmată marţi de magistraţii Curţii de Apel. Severitatea pedepsei a fost explicată de judecători prin faptul că inculpatul nu-şi recunoscuse pedeapsa. „Iniţial, acesta a solicitat ca judecata sa să aibă loc potrivit procedurii abreviate, recunoscând în totalitate fapta reţinută în sarcina sa.

Ulterior însă, faţă de poziţia procesuală adoptată de acesta în cadrul dezbaterilor pe fondul cauzei, cu prilejul cărora inculpatul a declarat că «nu a făcut cu bună intenţie lucrurile de care a fost acuzat», arătând totodată că el nu a avut reprezentarea faptelor sale până la momentul efectuării controlului de către organele fiscale, prima instanţă a dispus judecarea acestuia potrivit procedurii de drept comun, apreciind că susţinerile sale nu corespund unei poziţii de recunoaştere a faptei”, au precizat magistraţii.