Profesorul Cristian Apetrei, absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi (UMF), specialist în boli infecţioase şi microbiologie la Universitatea din Pittsburgh, SUA, a publicat o serie de mărturii anonime ale medicilor care lucrează în spitalele COVID şi suport-COVID din Iaşi, care arată dramatismul situaţiei în care ne aflăm. Mărturiile acestora sunt făcute în contextul în care în luna octombrie s-au înregistrat peste 930 de decese în Iaşi, jumătate dintre acestea fiind asociate COVID-19, iar spitalele şi capelele mortuare sunt pline până la refuz.

Profesorul explică, într-o postare pe Facebook, că a făcut acest demers după încă o serie de dezinformări pe tema pandemiei făcute de Răzvan Constantinescu. Medicul este anchetat în prezent de Colegiul Medicilor din România pentru repetatele intoxicaţii din mediul public cu privire la pandemie pe care le-a făcut de-a lungul timpului, fiind şi sancţionat disciplinar de UMF Iaşi pentru nerespectarea regulilor de protecţie sanitară impuse la nivelul universităţii. Conform profesorului Cristian Apetrei, Constantinescu a declarat într-o emisiune difuzată online că, de fapt, paturile ATI nu sunt ocupate integral.

„Vă dau astăzi un exemplu de pervertire a realităţii şi de manipulare à la Constantinescu. În interviul de la Lazarus, Răzvan Constantinescu a declarat că, de fapt, ceea ce se spune despre ATI-uri nu prea este adevărat deoarece pacienţii sunt aşezaţi în paturi alternativ (un pat plin, un pat gol) pentru păstrarea distanţei, şi din acest motiv se dă o falsă senzaţie de aglomerare şi urgenţă. Am fost profund insultat de această afirmaţie, care nu este doar iresponsabilă, ci şi revoltătoare”, a scris Cristian Apetrei pe Facebook.

În acest context, acesta a rugat mai mulţi medici din Iaşi să descrie situaţia din spitalele în care lucrează aceştia, fiind persoane de diverse specialităţi. Le-a publicat mesajele, anonimizate, iar acestea descriu un peisaj sumbru în spitalele ieşene, care arată răspunsul greu al autorităţilor şi eforturile disperate de organizare făcute în vârful valului patru.

Între paturi sunt aşezate tărgi

Spre exemplu, unul dintre mesaje vine din partea unui specialist pe Terapie Intensivă de la Spitalul de Neurochirurgie. Acesta descrie că la Terapie Intensivă COVID este „bolnavul şi patul”, spunând că situaţia mai gravă este la non-ATI COVID. Acolo este fiecare bolnav pe un pat, iar între aceştia este şi o targă pe care se află un alt pacient.

„Pentru că nu mai sunt locuri, s-a creat un spaţiu în UPU unde sunt 14 pacienţi (câţiva în pat, câţiva pe tărgi şi unii mai puţin norocoşi, pe scaun). În acest spaţiu oxigenul este asigurat de butelii de oxigen. Marţi am fost de gardă şi am avut o pacientă COVID, urgentă. Nu am mai avut butelii de oxigen şi până am intrat în sală s-a dat la balon (n.red. – a fost ventilată manual)”, se precizează în mesajul medicului.

Un alt medic spune că o mare problemă a fost redirecţionarea pacienţilor către spitalele suport-COVID atunci când nu exista personal suficient care să îi îngrijească, mai ales când aveau nevoie de îngrijiri de specialitate.

„Strategia a fost gândită prost de la început. Primele valuri au adus spitalele suport, pentru că Bolile Infecţioase şi Pneumo nu puteau absorbi toţi pacienţii COVID. Spitalele suport preluau pacienţi COVID şi de la celelalte spitale din oraş. În spitalul în care lucrez toate secţiile au fost reorganizate. Imperfect, dar trebuia făcut ceva, cumva. Un ATI micuţ de 6 paturi a fost «lărgit» fără personal suficient, dar au adus medici rezidenţi. Şi au început să curgă cazurile. Cum se pozitiva unul prin spitale, hop la noi. Nu s-a ţinut cont că, pe lângă infecţia COVID, acei pacienţi aveau şi comorbidităţi importante care necesitau resurse terapeutice neexistente aici. Fiind aproape singuri, nimeni nu a putut auzi glasul colegilor care erau aici în linia întâi”, spune medicul de la unul dintre spitalele suport-COVID din Iaşi.

Un altul lasă de înţeles că nici acum, în valul 4, în unele spitale nu se poartă corect şi de către toată lumea masca de protecţie. „Nu întreb de vaccinare”, a spus acesta.

Pacienţii sunt trataţi pe holuri şi în sălile de mese

O altă problemă semnalată de medici a fost inegalitatea între spitale. Deşi toţi erau în aceeaşi situaţie critică, mulţi beneficiau de resurse suplimentare, iar acest lucru a produs disfuncţionalităţi. Medicul vorbeşte despre colegi care au suferit de „burnout” de la specialităţi precum boli infecţioase, ATI, UPU sau pneumologie. „Dacă ieşim toţi şi spunem în public cu ce ne confruntăm creăm o panică generalizată”, apreciază un cadru medical care i-a răspuns lui Cristian Apetrei.

La un alt spital din Iaşi personalul a fost redistribuit, unele secţii fiind închise, pentru a se lărgi „bazinul COVID”, dar nu a fost îndeajuns. „Atunci au desfiinţat săli de mese unde au înghesuit câte paturi s-a putut. Spitalul suport nu mai înseamnă spitalizare forme uşoare, eventual medii de COVID. Înseamnă de toate, care în scurt timp de la internare evoluează spre forme grave. Ar trebui să fim un ATI generalizat. Dar atât se poate. Facem congrese de partid, focuri de artificii şi alţii mor la poarta spitalului şi familiile acuză medicii”, a menţionat un alt specialist.