Record îngrijorător: tot mai puţini copii se nasc în România. În Iaşi, tendinţa este inversă. Ce explicaţii ar fi?

Numărul de naşteri e în continuă scădere la nivel naţional, arată ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică. Practic, în fiecare din primele 6 luni ale acestui an în România s-au născut între 11 şi 14 mii de copii. Cel mai mic număr, 11.116, apare în dreptul lunii aprilie şi este de aproape două ori mai mic decât vârfurile înregistrate nu demult, în iulie 2017 şi 2018, când, pentru prima dată după criza economică din 2009-2011, numărul născuţilor-vii depăşise din nou pragul de 20 de mii.

Tot de atunci, din iulie 2018, sporul natural se menţine negativ. Numărul decedaţilor este mereu mai mare decât cel al al nou-născuţilor, chiar dacă abia în luna iunie 2022 au murit mai puţin de 20 de mii de oameni, prima dată când efectivul pierderilor revine sub acest prag în ultimii 3 ani.

În ciuda tendinţei naţionale, sporul natural în judeţul Iaşi este pe plus în fiecare vară. Anul acesta, chiar din luna mai, când diferenţa a fost de 141 în favoarea nou-născuţilor.

Institutul Naţional de Statistică repartizează numărul deceselor survenite în ultimul an şi jumătate pe cauze. Cel puţin jumătate dintre români mor din cauza bolilor aparatului circulator. Dacă tumorile fac victime constant, în jurul a 3.800-3.900 de oameni în fiecare lună la nivel naţional, bolile respiratorii – inclusiv Covid-19 – au urcat în dese rânduri pe locul 2. Cea mai mare incidenţă au avut-o în octombrie anul trecut, când s-a înregistrat un număr record de decese, cel mai mare de după Al Doilea Război Mondial: 46.576, dintre care mai mult de o treime, 15.942, din cauza afecţiunilor respiratorii. La începutul acestei veri, în iunie, bolile aparatului respirator au făcut mult mai puţine victime, 1.456, precizează INS.

Imediat lângă podium se află bolile digestive, cauza morţii a 1.100-1.500 de români în fiecare lună. Rar trec de 400 de cazuri fatale pe lună patru grupe de boli: cele infecţioase şi parazitare, cele ale aparatului genito-urinar, ale sistemului nervos şi cele endocrine, de nutriţie şi metabolism.

Amintim că majoritatea restricţiilor antipandemie au fost ridicate la începutul lunii martie. „Pentru o caracterizare completă a fenomenelor demografice înregistrate în perioada martie 2020 – iunie 2022, în contextul pandemiei COVID19, trebuie avut în vedere faptul că prevederile ordonanţelor militare au introdus anumite limitări în posibilitatea de desfăşurare a unor evenimente cu mai mult de 3 persoane, au limitat deplasările în afara locuinţei şi în afara localităţii, au suspendat activităţile în spaţii închise, au determinat Uniunea Notarilor Publici să amâne termenele pentru dosarele de divorţ aflate pe rol după sistarea stării de urgenţă.

De asemenea, prevederile hotărârilor de guvern pentru perioada stării de alertă au impus anumite limitări în ceea ce priveşte numărul persoanelor care se pot întâlni în locurile publice, precum şi prevederi privind organizarea de evenimente la un număr foarte mic de participanţi ori s-au impus măsuri de carantinare a unor localităţi şi s-au suspendat, din nou, unele activităţi în spaţii închise. Datele trebuie interpretate în corelare cu informaţiile din surse administrative, în special cele publicate de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică”, precizează INS.

Cititi si: Statistici ieșene după un an de pandemie. Creştere bruscă a numărului de decese

Cititi si: Noiembrie 2021, încă o lună neagră pentru Iaşi. Foarte multe decese