Românii se descurcă, iarna nu le dă de furcă

* A nins şi a tot nins; de-abia am trecut de jumătatea iernii, aşa că ne putem aştepta oricând la noi episoade de ninsoare, cu bucuriile aferente; deţinem şi alte informaţii despre cum s-au descurcat / se descurcă românii în condiţii de iarnă grea, cu omăt mare, când semne bune anul nu are, cu aşa o guvernare:

* Lucrători dotaţi cu lopeţi au fost trimişi prin nămeţii de doi metri să deszăpezească gospodăria primarului din Machitori; oamenii au primit, ca să le fie de ajutor, o hartă a localităţii şi un dispozitiv GPS. Din necunoaştere, ei au ţinut harta cu sudul în sus, aşa că n-au ajuns la casa primarului, ci la bufet, unde au lăsat garanţie dispozitivul GPS, fiindcă n-au avut cu ce plăti consumaţia de două sute de lei; ei n-au de gând să vină cu banii şi să-l recupereze, nefiind al lor.

* Şi la Consumatori a nins, şi acolo s-au format troiene înalte, iar sătenii au pus mâna pe lopeţi şi alte unelte, cu care au săpat o potecă largă şi comodă prin nămeţi, dar nu spre bufetul comunal, ci spre locuinţa primarului Tălâmbă. Din câte spun nişte bătrâni sfătoşi băştinaşi, se pare că n-au făcut asta din dragoste pentru edil, ci fiindcă tocmai era ziua lui de naştere, aşadar trebuia să dea şi el ceva.

* Localitatea Puturoşi a fost, la rândul ei, îngropată sub un strat de zăpadă; primarul le-a spus oamenilor să aibă grijă pe unde merg şi i-a sfătuit să umble doar pe poteci; cum edilul, răcit, avea nasul înfundat, sătenii au înţeles, în loc de poteci, "bodegi", şi mult s-au bucurat că alesul lor are grijă de ei.

* Mii şi mii de români au aşteptat cu nerăbdare, apoi au primit cu speranţă, bucurie şi cu braţele deschise camioanele cu muncitori care zvârleau din ele pe carosabil sare, cu lopeţile; după nici zece minute, respectivii meşteri lopătari au procurat bani pentru o consumaţie numai bună pe frigul ăla, în timp ce respectivii români au procurat sare neiodată, numai bună pentru murături.

* După primul val de frig, sătenii din Nemernici au fost văzuţi în curţile lor, dezbrăcaţi până la brâu, pe când tăiau lemne cu topoarele. Reporterii unei televiziuni de ştiri au întrebat pe câţiva dacă taie lemne să le pună pe foc, în sobă, şi să se încălzească, o întrebare prostească, la prima vedere; oamenii le-au răspuns că taie lemne ca să le pună pe foc, sub căzănel, să facă rachiu şi să se încălzească. Vom reveni!