S-au bucurat degeaba la prescrierea CCR. Surpriză în dosarul şefilor ieşeni cu 500 de semnături ilegale pentru a oferi bani soţiei şi fiicei

Fostul director al AJPIS şi preşedintele filialei ieşene a Uniunii Generale a Industriaşilor din România, Doru Scripcaru, au fost trimişi în judecată în 2017 de Parchetul de pe lângă Judecătorie. Scripcaru era acuzat de 303 fapte de conflict de interese. Ca participant la şedinţele unei comisii de autorizare a furnizorilor de formare profesională, Scripcaru votase de 234 de ori în favoarea desemnării propriei soţii ca membru în diverse comisii de autorizare, evaluare, monitorizare şi examinare. În alte 69 de cazuri a susţinut-o ca membră a acestor comisii pe fiica sa, Mădălina Andra Scripcaru.

La rândul său, Buiceag a fost acuzat de 276 de fapte de complicitate la conflictul de interese, respectiv de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane. Ca preşedinte al comisiei de autorizare, el acceptase votarea de către Scripcaru a soţiei sau fiicei sale, deşi cunoştea relaţia lor de rudenie. Ambii riscau aceeaşi pedeapsă, respectiv închisoarea pe un termen cuprins între 1 şi 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică timp de trei ani.

Magistraţii Judecătoriei i-au achitat pe cei doi, invocând faptul că Ministerul Muncii nu apărea ca parte vătămată, deci nimeni nu reclama vreun prejudiciu. Curtea de Apel a întors sentinţa, condamnându-i pe cei doi la câte 6 luni de închisoare, cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi jumătate. În luna mai a anului trecut însă, o decizie a Curţii Constituţionale înjumătăţea practic termenul de prescripţie a răspunderii penale. Au urmat două contestaţii în anulare, depuse de Scripcaru şi Buiceag, aceştia invocând faptul că fuseseră condamnaţi după ce termenul de prescripţie se împlinise deja. Contestaţiile au fost admise, iar Curtea de Apel a dispus de această dată încetarea procesului penal împotriva celor doi.

Procurorii au contraatacat, promovând un recurs în casaţie împotriva deciziei de exonerare a lui Buiceag. Această cale de atac poate duce la casarea sentinţei dacă nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa, sentinţa a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond, dacă a fost dispusă eronat încetarea procesului penal, dacă hotărârea cuprinde motive contradictorii sau străine de natura cauzei, ori dacă instanţa nu s-a pronunţat asupra unuia sau mai multor motive de apel. Dacă ÎCCJ constată că a intervenit vreuna dintre aceste situaţii, dispune rejudecarea cazului de către instanţa de apel. În acest caz, de către Curtea de Apel.