Să mergi sau să nu mergi la vot?

Să mergi sau să nu mergi la vot, astăzi sau mâine? Iată o întrebare care îi macină pe mulţi dintre cei neimplicaţi de nicio parte a "baricadei" – dacă există una fie ea şi imaginară – în aceste ultime zile dinaintea referendumului pentru redefinirea familiei în Constituţie.

Două tipuri de argumente am întâlnit, fie în discuţiile directe cu diverşi interlocutori, fie expuse în mediul virtual, în ultimele zile. Unii spun, pe de o parte, că a merge la vot este oricând o obligaţie civică, şi că este de neconceput neparticiparea. Alţii, fireşte, au calcule concrete, cu posibile efecte practice asupra rezultatului final, în legătură cu neparticiparea lor. Am selectat două dintre reacţii, ale unor nume cunoscute la nivel naţional, voci cu reacţii influente în spaţiul public românesc, mai mereu bine argumentate, care sintetizează perfect aceste două categorii de motivaţii. Iată-le, mai jos!

Lucian Mândruţă: «Am să mă duc să votez la referendum. E doar decizia mea, nu am nimic nici cu cei care boicotează. Din două motive: nu pot să spun oamenilor în octombrie "Nu mergeţi la vot!", iar în martie anul viitor "Ba da, mergeţi neapărat!" În plus, nu doresc ca oamenii pe care îi aprob să piardă pe o chestie de chichiţe. Aş prefera să piardă corect. Sau să câştige corect…»

Marko Bela: «M-am gândit să scriu de ce nu aş vota, din 1990 pentru prima dată. Pentru că nu vreau ca acest referendum să fie validat. Pentru că dacă putem schimba Constituţia, ziua următoare nu se schimbă nimic. Pentru că totul se schimbă. Pentru că va exista o altă iniţiativă.  Mai întâi poate despre avort. Apoi religia de stat. Apoi pedeapsa cu moartea. Despre romi. Despre utilizarea steagului. Despre intonarea imnurilor. Despre şcolile maghiare. 

Toate referendumurile vor avea succes. Cei care vor vota se pot bucura. Dar, în cele din urmă, va exista şi un referendum asupra bucuriei. Ce poţi să faci, prietene? Am foarte multe argumente să spun că asistăm la praf în ochi. Este o deturnare. Este ură. Nu este creştinism. Mulţi oameni au scris asta, tineri, mă bucură asta. Atâta timp cât pot fi fericit. Nu voi scrie un text lung. Am găsit o poezie. Poate că de asta nu votez.

„Când naziştii au venit să îi ia pe comunişti, 

n-am scos o vorbă. 

Nu eram comunist. 

Când i-au arestat pe social-democraţi, 

am tăcut. 

Nu eram social-democrat. 

Când au venit să îi ia pe sindicalişti, 

nu am protestat. 

Nu eram sindicalist. 

Când au venit să îi ia pe evrei, 

nu m-am revoltat. 

Nu eram evreu. 

Când au venit să mă ia pe mine, 

nu mai rămăsese nimeni care să-mi ia apărarea."

Mulţumesc că aţi citit poezia. Decideţi potrivit conştiinţei dvs.! Dar de data aceasta nu ne vom întâlni la urne»

Cine are dreptate?

Nu are importanţă ce veţi face azi sau mâine, dacă mergeţi sau nu la urne. Important este, cred, doar să ştiţi că primul tip de argument nu este întocmai corect. Votul la referendum nu este acelaşi tip de vot cu cel de la alegeri. Fie ele locale, parlamentare sau prezidenţiale. Pentru că, dacă absenţa ta de la urne la referendum poate avea consecinţe efective, pe care să le iei sau să nu le iei în calcul când decizi să acţionezi în acest fel, neparticipând, în cazul alegerilor absenţa ta sigur nu are consecinţe în planul alegerii tale.

Absenţa ta de la urne la referendum poate influenţa rezultatul în sensul dorit de tine, respectiv nevalidare, dacă asta ţi-ai propus.

Absenţa ta de la urne la alegeri politice nu are cum influenţa deloc, în vreun sens dorit de tine, rezultatul.

Dacă în primul caz referendumul poate fi anulat (şi) din voinţa ta, în al doilea caz "alesul" politic, de-o parte sau de alta, dorit de tine sau nedorit de tine, ajunge în funcţie indiferent dacă tu votezi sau nu.

Dacă în primul caz absenţa poate avea o raţiune, în al doilea caz în mod cert nu are niciuna.

Dacă mergeţi sau nu la vot astăzi sau mâine, este bine să fie în totalitate decizia dumneavoastră. Decideţi, însă, asta în cunoştinţă de cauză!