Se mută Opera în Copou? Este nevoie şi de o parcare subterană în zonă

Noul sediu al Operei Naționale Române Iași ar urma să fie construit în Copou. Consiliul Județean a propus alocarea unui teren în suprafață de 12 mii mp aflat în proprietatea Județului Iași și în administrarea societății de apă ApaVital. Pe terenul respectiv se află în acest moment o clădire care adăpostește arhiva ApaVital.

Edificiul ar urma să aibă parcare subterană, întrucât în zonă nu există o asemenea facilitate – necesară de altfel atunci când au loc spectacole. Propunerea va fi prezentată Ministerului Culturii zilele acestea.

CITESTE SI: Imobiliarul Cristin Zămosteanu cere aprobare pentru a construi sediu de Operă în Centru

La sfârșitul lunii ianuarie, ministrul Culturii a dat la Iași un veritabil ultimatum pentru identificarea unui teren în suprafață de cel puțin un hectar pentru construirea sediului Operei. Lucian Romașcanu a desființat propunerile existente pentru amplasarea noii clădiri și a somat administrația orașului să vină cu o propunere până cel mai târziu în iulie.

O estimare a costului necesar construirii unei asemenea clădiri nu a fost prezentată în conferința de presă susținută marți de primarul Mihai Chirica împreună cu președintele CJ Costel Alexe.

Dar vor fi bani pentru construirea noului sediu? Amintim că Ministerul Culturii a contractat un împrumut de 216 milioane de euro, la care se vor adăuga 54 de milioane de la bugetul de stat, bani destinați restaurării sau construirii unor obiective culturale.

CITESTE SI: Locul noii Opere: propuneri oficiale studiate la Guvern. Două amplasamente centrale

Legea care ratifică acordul de împrumut a fost publicată în Monitorul Oficial la mijlocul lunii decembrie 2022, iar termenul de finalizare a investițiilor este decembrie 2027. Dar din cele 270 de milioane, doar 15 milioane de euro ar urma să ajungă la Iași. Bani cu care „nu poţi face decât o parte din fundaţie şi parcări”, spunea primarul Iaşului la ședința CL din decembrie trecut.

Locurile unde nu s-a putut construi Opera ieșeană

Înainte de prezentarea lotului de teren din Copou, primarul Iașului a prezentat celelalte patru propuneri, arătând care sunt neajunsurile fiecăreia. Parcul Anastasie Panu care „se prezintă ca un mozaic de proprietăți”, cu suprafețe cuprinse între 110 mp și 7000 mp. Dincolo de cele 16 proprietăți pe tot atâtea nume, terenul respectiv ascunde mai multe vestigii istorice în subteran, care încă nu au fost explorate.

Fostul sediu al Școlii speciale „Vasile Pavelcu” a fost, probabil, cel mai des vehiculat amplasament posibil. Situat peste stradă de Teatrul Național, terenul are neajunsul că în mare parte se află sub sechestru.

„Mai mult decât atât, se știe foarte clar că există și un conflict de interese între mine și proprietar, așa încât eu personal nu îmi pun pielea la mezat”, a explicat primarul Iașului ce probleme ar putea să apară în cazul în care s-ar recurge la o expropriere în interes public, cum sugera ministrul Culturii.

Primarul s-a referit la faptul că apare împreună cu proprietarul, Cristin Zămoșteanu, și cu alți angajați ai Municipalității într-un dosar pe care procurorii DIICOT îl au în lucru privind intrarea în legalitate a modificărilor aduse restaurantului de al ultimul nivel al Halei Centrale.

A treia propunere a fost modificarea Cinematografului Trianon pentru a putea găzdui spectacole de anvergură precum cele de operă. În cele din urmă, Mihai Chirica a spus că s-a renunțat la ideea reamenajării lui, astfel că Trianon va rămâne sală de spectacole – cinematograf.

CITESTE SI: Primarul Chirica, acuzat direct din Guvern că pune în pericol ridicarea unui sediu pentru Operă. Banii au fost deja împrumutaţi. Iaşul i-ar putea rata

Moara de Vânt ar fi fost ultimul amplasament posibil, lângă Spitalul Regional de Urgență, Sala Polivalentă și stadionul proiectate să fie construite aici. Însă „perspectiva unei Opere în zonă a căpătat foarte multe controverse, fiind excentrică față de oraș, într-un loc care deja și-a creat un profil sportiv, medical și de instituții educative. Câți s-ar duce la Operă în acel capăt de oraș?”, a încheiat primarul seria propunerilor fără șanse.

Acceptul foarte probabil al Ministerului Culturii va trebui să fie urmat foarte repede de identificarea sursei de finanțare care să completeze investiția. Altfel, vorba primarului, lucrările se vor opri la fundație și parcări. Dar „nu ne vom împiedica pe drum”, a conchis Mihai Chirica, subliniind că edificiul „va aparține în totalitate Ministerului Culturii, iar noi vom fi doar parteneri”.