Servicii secrete NATO: Ucraina nu va mai rezista mult

Rusia îşi va accentua ofensiva iar forţele ucrainene nu vor rezista mult timp, arată o notă a serviciilor de informaţii dintr-un stat membru NATO, obţinută de BFM TV. Nota citată afirmă că, după Ucraina, Rusia ar putea să încerce să atace alte naţiuni precum Georgia, Moldova sau ţările baltice.

Potrivit acestei note, armata lui Vladimir Putin a început să lanseze o ofensivă militară mai susţinută şi extinsă, în faţa căreia forţele ucrainene nu vor rezista pe termen scurt sau mediu. Pe lângă capitala Kiev, ameninţată de mai multe zile, zonele din partea de vest, relativ ferite de lupte până în prezent, au început să fie vizate de rachetele Rusiei. Partea occidentală nu mai este deci în siguranţă, arată autorii raportului, care prezintă mai multe scenarii potenţiale.

Astfel, armata Rusiei ar urma să-şi intensifice operaţiunile ofensive în Ucraina, dar şi în zona de comunicare. Nu este clar deocamdată dacă degradarea actuală a liniilor de comunicaţie în Ucraina este datorată voinţei părţii ruseşti sau este o consecinţă a războiului. Dar forţele lui Vladimir Putin ar urma să taie comunicaţiile, pentru a slăbi capacităţile ucrainene. De la începutul invaziei s-a constatat de asemenea o multiplicare a atacurilor cibernetice, ceea ce îngrijorează observatorii.

Raportul subliniază de asemenea temerea că Rusia ar putea folosi arme chimice în Ucraina, în special într-un oraş unde militarii ruşi s-ar confrunta cu dificultăţi. Totuşi, raportul îndepărtează posibilitatea ca centrala nucleară de la Cernobîl să fie vizată pentru a provoca un accident nuclear, deoarece Rusia ar avea şi ea multe de pierdut: un astfel de incident ar avea un impact negativ inclusiv în Rusia şi ar face inutilizabile terenuri agricole de care Rusia va avea nevoie în viitor.

Riscul unor noi invazii

Potrivit autorilor acestei note, singura pârghie reală de putere asupra lui Vladimir Putin ar putea veni din interiorul Rusiei. Dacă este puţin probabil ca cercul intim al preşedintelui să se întoarcă împotriva lui, pe fondul sancţiunilor occidentale, fisuri s-ar putea forma în cercul secund al puterii. Este însă dificil ca vestul să se bazeze pe acest aspect.

Pe de altă parte, în lipsa unei intervenţii militare directe împotriva Rusiei, ţările membre NATO ar putea ieşi slăbite din această criză. Vladimir Putin şi-a testat limitele, invadând Ucraina, şi a văzut că nu întâmpină o rezistenţă directă. După Ucraina, ar putea deci să încerce să atace alte naţiuni precum Georgia, Moldova sau ţările baltice, şi asta într-un interval de un an.

Apropiat al lui Putin: „Operaţiunea“ în Ucraina, mai grea decât era aşteptat

Pe de altă parte, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin a declarat că operaţiunea din Ucraina nu se desfăşoară pe cât de repede ar fi dorit Kremlinul, aceasta fiind cea mai importantă recunoaştere publică de până acum a Moscovei că lucrurile nu se derulează conform planului său.

În timpul unei slujbe religioase oficiate duminică de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, şeful Gărzii Naţionale a Federaţiei Ruse, Viktor Zolotov, a pus faptul că operaţiunea rusă se desfăşoară mai încet decât era aşteptat pe seama forţelor ucrainene de extremă dreapta, o acuzaţie formulată în repetate rânduri de oficialii ruşi.

Afirmaţiile lui Zolotov par să fie în contradicţie cu o declaraţie de vineri a ministrului rus al apărării Serghei Şoigu, care i-a spus lui Vladimir Putin că „totul se derulează conform planului“. „Aş spune că, da, nu totul se derulează atât de repede după cum ne-am dori“, a spus Zolotov, în declaraţii publicate pe site-ul Gărzii Naţionale. „Însă noi ne îndreptăm spre obiectivele noastre pas cu pas şi victoria va fi de partea noastră, iar această icoană va proteja armata rusă şi va accelera victoria noastră“, a mai spus Zolotov în timpul slujbei.

Viktor Zolotov este un important oficial rus în domeniul securităţii, care a condus odată garda personală a lui Vladimir Putin. În prezent, el este şeful Gărzii Naţionale, un fel de forţă militară internă care include poliţia antirevoltă şi alte forţe. Garda Naţională este subordonată direct lui Putin şi are forţe desfăşurate în Ucraina.

China, chemată de ruşi în ajutor?

China a denunţat ieri o „dezinformare“ din partea SUA, după ce presa americană a relatat că Moscova i-a cerut Beijingului ajutor militar şi economic, ca răspuns la sancţiunile occidentale împotriva războiului său în Ucraina. „În ultimul timp, SUA răspândesc ştiri false despre China“, a declarat un purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze, Zhao Lijian, în timpul unei conferinţe de presă zilnice, întrebat despre informaţiile publicate în The New York Times (NYT). „Este complet fals, este pură dezinformare. China şi-a expus clar şi consistent poziţia cu privire la criza din Ucraina. Jucăm un rol constructiv şi evaluăm situaţia în mod imparţial şi independent. A denigra poziţia Chinei nu este un lucru acceptabil“, a insistat el.

Cotidianul NYT a informat duminica aceasta că Rusia a cerut ajutor economic şi militar Chinei pentru a continua războiul în Ucraina şi a ocoli sancţiunile occidentale, într-un moment în care Washingtonul a avertizat Beijingul să nu acorde asistenţă Moscovei. Potrivit publicaţiei americane, care citează responsabili sub protecţia anonimatului, Rusia a cerut Chinei să îi furnizeze echipament militar pentru război şi ajutor economic în efortul de a depăşi sancţiunile internaţionale. Aceşti responsabili nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat, nici dacă China a răspuns.

De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abţinut să îl îndemne pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina.