Ce locuri de muncă sunt în cel mai mare pericol? Mai ales mediile predictive cu îndeletniciri ce implică efort fizic, cum ar fi operatorii din fabrici sau lucrătorii din fast-food. În pericol sunt şi locurile de muncă legate de colectarea datelor şi procesarea lor.

Sunt însă şi domenii unde riscul este mult mai mic, cum ar fi cele care implică managementul, interacţiunile cu oamenii şi meseriile unde doar oameni cu experienţa pot face treabă bună. Câteva exemple: instalatori, grădinari, îngrijirea copiilor şi a celor în vârstă. Cei de la McKinsey insistă pe faptul că angajaţii trebuie să înveţe diverse meserii pe parcursul vieţii şi trebuie să fie oricând gata să se recalifice dacă este nevoie, fiindcă nu mai merge modelul consacrat în care 20 de ani din viaţa eşti la şcoală şi apoi alţi 40-50 de ani îi petreci în acelaşi domeniu de activitate. Autorii studiului spun că am putea asista la o tranziţie masivă la un nivel nemaivăzut de pe la 1900 încoace când muncitorii au migrat de la ferme către fabrici. Însă autorităţile trebuie, de această dată, să se implice în investiţiile legate de recalificare într-un efort financiar de amploare pe care autorii studiului îl compară cu cel făcut de americani cu planul Marshall de după al Doilea Război Mondial. În cel mai rău caz 800 de milioane de oameni ar putea fi afectaţi de apariţia roboţilor şi de creşterea nivelului de automatizare, dar vestea bună este că lucrurile nu se vor petrece brusc şi oamenii vor avea timp să se reorienteze. Efectele se vor vedea atât în ţările foarte dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare.