Sunteţi de acord cu un salariu minim european? De ce nu se discută subiectul în România

Lumea e tot mai inegală, o nouă criză globală e deja în plină desfăşurare, spectrul foametei în zone largi ale globului e aproape o certitudine, toate se duc în jos. Viaţa va fi tot mai grea pentru toată lumea, mai puţin pentru o pătură subţire de privilegiaţi care deja profită şi devin şi mai bogaţi (pandemia fiind pentru ei o mare binecuvântare). Dar asta nu înseamnă că nu sunt oameni şi instituţii care nu se preocupă de această stare de lucruri şi nu caută soluţii.

La nivelul UE s-a stabilit deja introducera aşa numitului „salariul minim european”. Nu e vorba de o sumă fixă valabilă la nivelul UE, ci de o sumă calculată la nivelul fiecarei ţări menită să asigure fiecărui cetăţean siguranţa zilei de mâine. Cu alte cuvinte, un salariu din care să se poate trăi decent, ceea ce nu-i cazul acum, cel puţin la noi. Cu salariu minim de acum, adică cu 1524 de lei, un român nu se descurcă nici jumătate de lună, iar scumpirile din ultima perioadă înrăutăţesc şi mai mult lucrurile.

Acest salariu minim european va creşte automat de fiecare dată când condiţiile economice se schimbă şi afectează nivelul de trai, astfel încât cetăţenii să fie protejaţi şi să aibă asigurat un trai decent. UE a stabilit că acest salariu minim european urmează a fi introdus în fiecare stat membru în decurs de doi ani, adică până în 2024.

USR vorbeşte de vreo doi ani de „Zero taxe pe salariul minim”. Un fel de apă de ploaie, pentru că asta nu ajută cu absolut nimic pe cei cu salariul minim (vreo două milioane de români). Acesta râmâne la fel, doar că angajatorii nu vor mai plăti la stat taxele aferente. Din acest punct de vedere USR e cel mai anti-social partid de la noi, cel mai refractar la ideea de reducere a inegalităţilor sociale, cel mai dedicat celor cu venituri mari şi foarte mari şi cel mai indiferent la problema sărăciei. La fel ca gaşca lui Cîţu din PNL cu care USR e de altfel perfect compatibil.

PNL e şi el refractar, dar încearcă să nu iasă prea mult în evidenţă, conştient că tema e şi reală şi sensibilă. AUR nu are nimic de spus, cum nu are în general de spus în legătură cu problemele reale ale ţării. Doar PSD mai mişcă ceva în zona asta, a reducerii inegalităţilor şi asigurării unui trai decent pentru toată lumea.

Da, PSD cel hoţ şi bandit, dar care înţelege că sărăcia chiar e o problemă reală în România şi că trebuie făcut ceva împotriva ei. Că soluţiile propuse de ei nu sunt ok, că-s demagogice, că nu-s sustenabile şi că nu rezolvă problema de fond, da, e posibil şi e de discutat. Dar măcar pun problema pe agenda publică.

Astfel, partidul lui Ciolacu a propus recent partenerilor de coaliţie, PNL şi UDMR, un pachet de măsuri din care cele mai importante sunt: suprataxarea pensiilor speciale care depăşesc pensia medie şi suprataxarea salariilor care depăşesc salariul preşedintelui.

Oricum, la noi discuţia publică despre aceste lucruri e aproape zero. Elitele noastre, aşa-zisa clasă de mijloc, massmedia, influencerii şi aproape toţi cei care au un cuvânt de spus sau care au acces la decizii, nici nu vor să audă de aşa ceva. Pentru ei, orice discuţie despre reducerea inegalităţilor e etichetată drept socialism, cu care trebuie luptat din răsputeri. Dar lucrurile se schimbă rapid în jurul nostru şi, din fericire, vom fi obligaţi să ne schimbăm şi noi. Cu sau fără voinţa celor care ne conduc sau ne dictează agenda publică, care, altfel, vor fi măturaţi.