De Sănătate

Punem punctul pe știi

Tulburările de tranzit pot anunţa o suferinţă severă a colonului

miercuri, 09 iunie 2021, 12:09
4 MIN
 Tulburările de tranzit pot anunţa o suferinţă severă a colonului

Cornel Mărmureanu, 59 de ani, Iaşi: „Am mai multe luni, din a doua jumătate a anului trecut, de când, ocazional, am observat că scaunul meu este modificat. Pe de o parte, fără un motiv pe care să-l înţeleg, am scaune mai dese şi moi câte o săptămână, alteori sunt constipat 6-7 zile, deşi mănânc aceleaşi feluri de mâncare, ca şi atunci când nu am probleme de tranzit. Am mai observat că, de asemenea, uneori, scaunul este închis la culoare şi, sincer, m-am cam speriat. În rest, nu am alte simptome, ceva de care să ştiu. Nu ştiu dacă este important sau nu, dar am o greutate mai mare (la 1,70 cm, am 98 Kg), nu fac prea multă mişcare, pentru că stau ore în şir în faţa planşetei de proiectare (sunt inginer proiectant) şi fumez un pachet de ţigări pe zi. Nu sunt ceea ce se cheamă un băutor, beau doar câte un pahar cu vin, la masă, la cină. Medicul meu de familie mi-a recomandat să merg la Gastroenterologie să fac investigaţii la colon, deoarece bănuieşte că acolo ar putea fi ceva probleme“

Dr. Gheorghe Bălan, medic specialist gastroenterologie – endoscopie digestivă intervenţională, Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţe „Sf. Spiridon“, Iaşi: „Stimate domnule Mărmureanu, simptomele pe care le descrieţi nu sunt ceva neobişnuit, tulburările de tranzit fiind unul dintre cele mai frecvente motive de adresare pentru evaluare gastroenterologică. Ceea ce descrieţi Dumneavoastră poartă denumirea de alternanţă constipaţie-diaree şi este unul dintre simptomele tradiţionale care impun evaluarea gastroenterologică şi eventual indicaţia de colonoscopie, mai ales la pacienţii de peste 50-55 de ani.

Mai mult, din ceea ce ne-aţi relatat, prezentaţi şi o serie de factori de risc asociaţi în general patologiei digestive colo-rectale precum statusul supraponderal, sedentarismul sau fumatul. Interesul constant al medicului gastroenterolog este de a identifica acele situaţii în care pacienţii au nevoie de evaluare prioritară, în raport cu simptomele descrise şi cu istoricul acestora. Cu referire strictă la tulburările de tranzit la pacientul adult de peste 50- 55 de ani, importantă este detecţia precoce a cancerului de colon sau eventual a leziunilor cu potenţial de evoluţie către cancer – polipii colonici. Polipii colonici sunt leziuni care cresc în colon, şi care pot evolua întrun timp mai mult sau mai puţin îndelungat către cancer colo-rectal.

Întrebarea „De ce apar polipii colonici?“ rămâne în continuare fără un răspuns precis. Există unele circumstanţe care par a fi asociate cu un risc mai înalt de apariţie a polipilor colonici: un istoric familial de polipi colonici sau cancer colo-rectal, bolile inflamatorii intestinale, statusul supraponderal, dieta săracă în fibre, consumul excesiv de alcool, fumatul, sau vârsta mai mare de 50 de ani. De cele mai multe ori polipii nu dau simptome particulare, dar în cazul polipilor cu evoluţie îndelungată pot exista acuze precum emisia rectală de sânge sau mucus, diaree şi/sau constipaţie, dureri abdominale sau uneori semnalul de alarmă poate fi dat de detectarea la analizele uzuale a unei anemii sau a unei lipse de fier. Întrucât de cele mai multe ori prezenţa polipilor colonici rămâne fără răsunet clinic, depistarea se poate realiza doar prin acţiuni de screening.

Din păcate, în România înca nu este implementat uniform un program de screening al cancerului colorectal, un astfel de program urmând a fi disponibil poate în anii următori. Actualmente, pacienţii precum Dumneavoastră sunt direcţionaţi corect de către medicii de familie pentru evaluare gastroenterologică, urmând apoi ca medicul Dumneavoastră gastroenterolog să vă evalueze în vederea colonoscopiei. Colonoscopia este poate că unul dintre cele mai valoroase instrumente medicale diagnostice şi intervenţionale ale ultimelor decenii. Explorarea prin colonoscopie permite nu doar detecţia în stadii precoce a cancerelor colonului şi rectului ci şi prevenţia acestora. Prevenţia se realizează prin identificarea şi rezecţia polipilor colonici şi rectali – aceştia fiind leziuni benigne dar care pot evolua cu viteze diferite către cancer colo-rectal. Colonoscopia de calitate presupune atât o bună pregătire a pacientului cât şi îndeajuns de mult timp şi pricepere investite de către echipa medicală în evaluarea fiecărui pacient.

Tehnologia de ultimă oră a dispozitivelor medicale folosite în colonoscopie permite obţinerea unui nivel foarte înalt de acurateţe diagnostică. Înalta rezoluţie şi calitate a imaginilor permite astăzi identificarea unor leziuni din ce în ce mai mici, şi totodată, funcţie de fiecare tip de leziune, este posibilă rezecţia leziunilor suspecte chiar de la prima examinare. Astfel, în multe cazuri nu mai este nevoie de prelevare de biopsii şi repetarea colonoscopiei pentru rezecţie. De aceea, colonoscopia terapeutică de rezecţie a polipilor colonici ajunge să fie o practică nu doar utilă ci şi relativ comodă şi uşor tolerabilă de către pacient. Toate aceste avantaje diagnostice şi terapeutice sunt disponibile pacienţilor precum Dumneavoastră în urma unui consult gastroenterologic pe care vă sfătuiesc să nu îl amânaţi. Nu există o reţetă sigură prin care apariţia acestor polipi poate fi preîntâmpinată. C

u siguranţă limitarea fumatului şi a consumului de alcool, un stil de viaţă activ şi o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, cu un aport redus de carne roşie sau carne procesată pot reprezenta schimbări benefice, însă doar screeningul corect realizat poate oferi certitudini în ceea ce priveşte polipii colonici. Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie din cadrul Spitalului de Urgenţă Sf. Spiridon din Iaşi a fost unul din primele centre din România în care pacienţii au beneficiat de colonoscopie diagnostică şi terapeutică. Un colectiv dedicat şi specializat de medici şi cadre medicale auxiliare vă vor putea evalua corect în vederea colonoscopiei. Ulterior veţi putea beneficia de supraveghere şi monitorizare continuă la intervale diferite de timp funcţie de diagnosticul pe care îl veţi primi şi de simptomele pe care le veţi avea. Vă sfătuiesc să nu întârziaţi în a lua contact cu un medic gastroenterolog care ulterior vă va putea da cele mai bune sfaturi pe termen scurt, mediu şi lung“.

 

 

 

Comentarii