Un erou al zilelor noastre

Ca niciodată în istorie, gloria e astăzi în cel mai înalt grad efemeră şi înşelătoare. Este inflaţie de „vedete” apărute peste noapte şi care, cu aceeaşi repeziciune, dispar în neant. Ceea ce reuşea în urmă cu un secol aşa-zisa „presă de scandal” e joacă de copii faţă de ceea ce fac astăzi televiziunile şi internetul. Lumea are tot timpul nevoie de idoli fapt pentru care îi schimbă de îndată ce aceştia dau impresia că s-au perimat. De fapt nu doar dau impresia, ci chiar arată un asemenea grad de uzură prematură încât riscă să gripeze mecanismele sociale şi mondene. Uitaţi-vă la câte dispariţii din viaţa politică am asistat în ultimii treizeci de ani, la câte ieşiri neglorioase din scenă – Adrian Năstase, Ponta, Dragnea, Băsescu, Udrea ş.a.m.d. – şi am citat numai câteva nume, puţine, dintre cele mai proeminente. Lista e însă mult mai lungă.

În definitiv, de ce ne lăsăm fascinaţi de starurile momentului? De ce le luăm drept modele ştiind prea bine că nu vom putea fi niciodată asemenea lor? De ce să visăm zadarnic că am putea fi un alt Messi, un alt Elon Musk, un alt Alain Delon? În ce mă priveşte, am ales fără ezitare pe Omul anului 2022: e vorba de ministrul Muncii Marius Budăi. Nu vă luaţi după aparenţe: nu seamănă cu Alain Delon ba chiar figura lui i-ar putea determina pe răuvoitori să se întrebe asupra capacităţilor sale intelectuale. Nimic mai greşit. Marius Budăi e un luptător şi a făcut enorm pentru binele nostru. Pentru binele tuturor, dar mai ales pentru binele celor care sunt numiţi, cu infinită tandreţe, „bunici”. Adică pentru binele pensionarilor.

În ţările care respectă anumite coduri ale politeţii te adresezi persoanelor în vârstă cu „domnule” şi „doamnă”. La noi, prin forţa tradiţiilor strămoşeşti, au prioritate „mamaie” sau „mămăică”, „tataie” sau „tătăică”. Şi, fireşte, termenul generic „bunici”, atât de îndrăgit de televiziunile de ştiri. Nu se poate să vă fi scăpat formulări de genul: „au vândut străinilor tot ce au construit bunicii noştri”, „din cauza austriecilor bunicii noştri stau în frig” etc. Aici intervine salvator Marius Budăi: nu cred că a fost zi lăsată de la Dumnezeu fără să aflăm că „ministrul Muncii anunţă când vor fi mărite pensiile bunicilor”, „la orele 21 ministrul Muncii va fi în direct – va vorbi despre pensiile bunicilor”, „ministrul dă marea veste – cu cât se măresc pensiile bunicilor” ş.a.m.d. S-au mărit într-un asemenea ritm şi cu o asemenea consecvenţă încât acum, la fine de an, au atins cu siguranţă cifre astronomice. Iar ministrul a fost întotdeauna disponibil şi intervenea, fără greş, în direct (şi la oră de vârf).

S-a iniţiat în decembrie, la Antena 3, şi o campanie cu sloganul „Donaţi pentru bunicii României”, pentru a veni în sprijinul Fundaţiei Crucea Alb-Galbenă. Amfitrioni erau Mihai Gâdea şi Dana Budeanu. Nu mă îndoiesc că farmecul Danei Budeanu, persoană de o mereu caldă şi discretă delicateţe, i-a stimulat pe donatori.

Ministrul Budăi a încheiat anul 2022 „en fanfare”, ca să reiau o expresie mult folosită de comentatorii sportivi. Am fost înştiinţaţi, în mod repetat, că au fost tipărite taloanele cu pensiile mărite pe ianuarie. Bunicii au putut astfel aştepta Crăciunul şi Revelionul în linişte.

Ministrul bunicilor se gândeşte la toate.

Alexandru Călinescu este profesor emerit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

Articolul face parte din seria „Oameni şi istorie – portrete din vremurile de acum”,
tema de meditaţie propusă de redacţie colaboratorilor de la pagina de Opinii, la sfârşitul anului 2022.