Anul 2024 a început la Iași cu o avalanșă de dizolvări și radieri de firme, cu un număr aproape dublu față de aceeași perioadă din anul trecut al profesioniștilor intrați în insolvență și cu o scădere a numărului de noi firme înmatriculate în Registrul Comerțului. În același timp, pe site-urile agențiilor imobiliare restaurante, baruri, patiserii sau pensiuni din Iași sunt scoase la vânzare. Afaceri la cheie sunt oferite uneori la prețul unui apartament, alteori împreună cu spațiul, mobilierul și personalul. Antreprenorii din HoReCa pun punct businessurilor, iar cei care încă nu au închis se declară sufocați de nenumăratele modificări legislative care par făcute doar ca să-i împovăreze, nu să-i stimuleze să-și dezvolte afacerile.

Efectele modificărilor fiscale introduse de la 1 ianuarie 2024 încep să se vadă în statisticile Oficiului Național al Registrului Comerțului. În prima lună din an, numărul firmelor intrate în procedura de dizolvare a crescut la Iași cu 45,6% față de ianuarie 2023, cel al societăților radiate cu 46%, iar profesioniștii intrați în insolvență au fost cu 87,5% mai numeroși decât în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, numărul entităților din Iași nou înregistrate în registrul comerțului a scăzut cu aproape 10%.

„Începutul de an a fost marcat de o avalanșă de dizolvări și radieri“, a confirmat pentru Suplimentul de Business Sorin Simon, consi­lier juridic în cadrul Antreprenor, companie de consultanță pentru micii întreprinzători. El accentuează însă: „Ceea ce contează aici nu e neapărat ceea ce s-a întâmplat la Iași, ci trendul la nivel național. Mulți antreprenori pur și simplu au intrat în panică atunci când au văzut care sunt măsurile fiscale ce vor fi implementate în 2024 și, dacă aveau afaceri mici, la limita supraviețuirii, au decis să le închidă. Cu noile condiții de impozite și taxe, business-urile lor nu ar mai fi fost rentabile“.

Cifrele nu mint: Guvernul Ciolacu dă de pământ cu afacerile micilor întreprinzători

La nivelul României, numărul firmelor care se aflau în etapa de dizolvare în ianuarie a fost de 3.905.

Cu un total de 150 de firme dizolvate, Iașul a fost pe locul al cincilea în țară, după București (800), Constanța (226), Ilfov (203) și Cluj (165). Procentual, față de ianuarie 2023, creșterea numărului de firme dizolvate a fost de 45,63% (în timp ce media pe țară a fost de 15,74%), ceea ce a făcut ca, în dinamică, creșterea numărului de firme dizolvate la Iași în luna ianuarie să fie cea mai dramatică din ultimii cinci ani.

În același timp, alte 314 firme au fost radiate. Cu această „performanță“, Iaşul s-a situat pe locul al șaselea la nivel național, după București (1.376), Dâmbovița, Cluj, Constanța și Ilfov (318) și la egalitate cu județul Timiș. La nivelul întregii țări, 9.251 de entități au fost radiate din re­gistrul comerțului (cu 68% mai mult decât în ianuarie 2023), o medie peste cea înregistrată la Iași, unde creșterea față de anul anterior a numărului de firme radiate a fost de 46%.

În plus, în prima lună din an, numărul profesioniștilor intrați în insolvență aproape s-a dublat față de ianuarie 2023 (+87,5%). A scăzut, în schimb, numărul firmelor nou înregistrate în registrul comerțului, în special al PFA-urilor. Astfel, dintr-un total de 465 de înmatriculări efectuate la Iași în prima lună din an, două au fost Întreprinderi Familiale, 20 Întreprinderi Individuale (-8 față de 2023), 82 au fost PFA-uri (-58 față de 2023) și 361 au fost noi SRL-uri (+14 față de 2023). În total, scăderea noilor profesioniști înmatriculați în ianuarie 2024 față de ianuarie 2023 a fost la Iași de 9,71%, în timp ce la nivelul României s-a înregistrat totuși o ușoară creștere a înmatriculărilor în perioada menționată (+2,07%).

„Prin măsurile luate, guvernul Ciolacu pare să le fi transmis celor care aveau PFA următorul mesaj: fie renunțați, fie vă faceți SRL-uri. Eu cu PFA-uri să nu vă mai prind! – așa se explică apetitul scăzut al antreprenorilor pentru desfăşurarea activității economice sub umbrela unui PFA la acest început an“ – spune consilierul juridic Sorin Simon. „Când mai vine câte un client la noi în birou și spune că vrea să-și înființeze un PFA, îl întrebăm de două ori: sunteți sigur că vreți PFA?“.

Un întreprinzător care dorește să facă afaceri ca persoană fizică autorizată (PFA), va plăti pentru anul 2024 contribuții pentru asigurările de sănătate de 10% din nivelul a șase salarii minime chiar dacă nu are profit și, mai ales, chiar dacă nu încasează nici un leu, adică dacă nu are deloc activitate. „Antreprenorul care dorea să facă un mic business, niste filmări la nunți, să zicem, sau avea o colaborare punctuală pentru un anumit proiect, pleacă din start cu un minus de circa 1.900 de lei, cât datorează la stat înainte de a fi dat drumul la afacere. Păi cum să-ți mai vine să faci un mic business în aceste condiții?“ – explică Sorin Simon.

HoReCa de vânzare

La o simplă căutare pe OLX sau pe site-urile agențiilor imobiliare, anunțurile cu afaceri de vânzare din domeniul HoReCa din Iași apar unul după altul, fără mari eforturi. Unele afaceri la cheie costă cât un apartament, altele se vând cu tot cu spațiu și costă de două-trei ori mai mult. Bar, pensiune, restaurant – oricine ar vrea să investească în HoReCa, ar avea de unde alege.

„Pe strada mea (Lăpușneanu) au renunțat deja doi antreprenori din HoReCa la businessurile lor în ultimele luni, Bistro și Travagant. Pentru că guvernanții nu stau să adune pe hârtie totalul impozitelor pe care le are de plătit lunar o locație: statul vine cu niște taxe, Salubris cu altele, apa, energia și tot așa. Dacă proprietarul rămâne la sfârşitul lunii cu prea puțini bani, normal că renunţă la afacere. Și rămân cu prea puțini bani, pentru că și potențialii clienţi îşi fac calculele acasă – și pentru ei s-au scumpit utilitățile, alimentele, etc. Și atunci renunță la ieșirile la restaurant, cafenea sau bar“, a declarat Gheorghe Cojocaru, Juju, cum este cunoscut proprietarul de la Cafeneaua Veche și unul dintre antreprenorii cei mai experimentați din HoReCa ieșeană.

„Businessurile din HoReCa s-au vândut întotdeauna în număr destul de mare. Unele pentru că proprietarii care le-au construit și au avut o anumită viziune au îmbătrânit și nu au cui să le lase, altele pentru proprietarii sunt sufocați de taxe, impozite și dacă nu au profit, renunță la ele“, a declarat Constantin Boitan, agent imobiliar în Iași.

Travagant, una dintre afacerile închise pe Lăpușneanu (un magazin de vinuri), are anunț de vânzare și pentru afacerea deschisă în Copou – tot un ma­gazin cu vinuri și brânzeturi fine, în cadrul căruia există însă și spațiu de restaurant. Prețul pentru afacerea la cheie, cu preluarea spaţiului prin contract de închiriere este de 78.000 de euro, iar amplasarea sa la parterul unui complex rezidenţial premium cu 800 de apartamente, cu vad format pentru fine dining, poate fi un avantaj pentru eventualii investitori. „Nu vreau să-mi petrec fiecare zi în restaurant și nu mai vreau să am de-a face cu fel de fel de chelneri și de așa-ziși bucătari“, spune Tudor Bălan, fondatorul Pivot Noir SRL, firma care administrează Travagant. Activitatea de restaurant era desfășurată, în cazul Travagant, de un alt antreprenor, iar reorganizarea businessului nu mai include servirea mesei.

Nu sunt oameni, nu mai sunt rentabile contractele part-time

Lipsa de personal calificat este însă doar una dintre pro­blemele cu care se confruntă restaurantele, barurile sau unitățile de cazare din Iași, spun antreprenorii. „Cred că vor fi multe schimbări în HoReCa în acest an, pentru că măsurile fiscale au fost luate fără a se ține cont și de părerile specialiștilor din domeniu. După anii grei de pandemie reorganizarea durează mulți ani. Antreprenorii din HoReCa nu au avut timp să se reorganizeze, dar sunt puși în fața unor noi și noi greutăți și bariere, de data aceasta ridicate de Guvern. În domeniul acesta problema e că taxele sunt prea mari și că nu poți angaja pe contracte part-time, pentru că trebuie sa plătești full-time. Mulți tineri, studenţi, ar fi putut lucra câteva ore sau în week-end, cu contracte part time. Dar antreprenorii nu își permit să-i angajeze. (n.r. De la 1 august 2022, dacă salariul afe­rent contractului de muncă part–time este mai mic decât valoarea salariului minim pe economie, contribuțiile sociale obligatorii se calculează la sa­lariul minim pe economie și nu la salariul din contractul de muncă part -time). Iar între timp valoarea salariului minim a crescut. Este simplu să mărești din birou valoarea salariului, a taxelor și impozitelor, a TVA-ului, dar nu e atât de simplu să le achiți, când ești antreprenor și toate prețurile la alimente și băuturi, la utilități, ambalaje, combustibili, etc. cresc“, spune Gheorghe Cojocaru.

În Tătărași, un spațiu comercial de 281 mp, amenajat în prezent ca restaurant, se vinde cu 299.000 de euro. Proprietatea e disponibilă imediat și „poate fi finisata și compartimentată în funcţie de destinaţia afacerii dvs.“, promite anunțul de vânzare. Tot Tătărași – restaurant de 273 mp se vinde cu 330.000 euro. Spațiul „este dispus pe un singur etaj, astfel: hol de acces, grupuri sanitare, birou, camera pentru depozitare și 6 camere open space ce pot fi compartimentate. Se pretează pentru o gamă mai mare de activităţi, cum ar fi: clinică medicală, birouri, spaţiu de joacă pentru copii etc“.

În același cartier, un alt spațiu de vânzare – împărțit în prezent între un restaurant și un magazin – este oferit la prețul de 290.000 de euro. Dar „se pretează și la o schimbare de destinaţie în clinică medicală sau birouri, deoarece parametrii urbanistici actuali permit etajarea cu încă un nivel fără întocmire PUZ“, arată un alt anunț cum poate fi convertită o afacere din HoReCa în una cu eventuale profituri mai mari.

Un preț apropiat de ultimele două oferte este cerut pentru o altă afacere de pe pietonalul Iașului, în apropierea Mitropoliei. „Business la cheie pe profit și investiții zero“, „un restaurant/cafenea la cheie cu terasă proprie în suprafaţă de 20 mp, aflat în cea mai râvnită poziție în oraş, în inima oraşului (…), cu vad format și clientelă constantă, în urma cărora rezultă un scoring de peste 4.5 stele pe Google, din câteva sute de recenzii“. Afacerea se oferă la 270.000 de euro, „se predă cu absolut tot (echipamente, piese mobilier, mese, investiţiile aduse de-a lungul anilor și la amenajarea spaţiului, SRL, contract de închiriere etc)“ și, în plus, antreprenorii oferă „suport pe partea de management timp de 1-3 luni“.

La distanță de câteva sute de metri, un alt business cunoscut ieșenilor – Underground Pub a fost scos la vânzare pe OLX. Prețul cerut era de 100.000 de euro pentru afacerea la cheie, eventualului cumpărător revenindu-i obligația de a prelua personalul format din zece angajați și plata chiriei. Capacitatea pub-ului ar fi, potrivit anunțului, de 220 de persoane, cu posibilitate de mărire până la 400 de persoane.

Tot ultra-central, un anunț îmbie cumpărătorii să investească într-o patiserie „cu marjă bună de profit, care îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu de aproximativ 260 mp, situată la parterul unei clădiri din zona Palas“. Antreprenorii care renunță la afacere contra sumei de 190.000 de euro spun că businessul lor „are un potenţial major de scalare, datorită existenței produselor marcă înregistrată și amplasării strategice într-o zonă cu vad comercial excelent. Afacerea poate fi extinsă către activitate HoReCa, beneficiind de spaţiu generos de servire cât și de infrastructura necesară desfăşurării acestor activităţi“.

La vânzare sunt însă și alte tipuri de proprietate. De exemplu, o pensiune cu restaurant, în Bucium aparținând companiei Linus Tur SRL. Compania a avut o cifră de afaceri de 233.263 de lei în 2022, iar prețul cerut pe pensiunea de 1.200 mp, cu 12 camere, este de 695.000 de euro. „Proprietarii nu sunt din Iași, nu au timp să se ocupe. Restaurantul nu a mai fost redeschis după pandemie. Totul s-a scumpit, de la alimente la tacâmuri, consumabile, toate prețurile au crescut. Modificările legislative, fiscale, și ele constituie un motiv – dar nu doar cele de acum, din acest an. Situația economică, în ansamblu, s-a înrăutățit“, au explicat apropiați ai antreprenorului care au fost motivele pentru a scoate la vânzare pensiunea.

La Iași se vinde chiar și un parc, cu zone de camping. Anunțul de vânzare îl prezintă ca fiind „primul și unicul parc natural de aventură și off-road din Nord-Estul României“, întins pe 87.000 mp, din care 38.000 mp intravilan. Proprietatea din Bucium propusă cumpărătorilor la un preț de 1,8 milioane de euro are amenajată o „pistă de off-road pe o lungime de peste 1300 de metri (…), zone de camping și relaxare într-un cadru natural idilic, încadrat de frumusețea unei păduri luxuriante. Locuri special amenajate pentru team-building-uri, cu facilități precum focuri de tabără și zone de meditație“. Anunțul oferă o temă serioasă de meditație potențialilor noi proprietari care ar putea transforma primul parc natural de aventură și off-road din Nord-Estul României în altceva, pentru că promite: „oportunitatea construirii unui cartier rezidențial exclusivist, încadrat în peisajul natural al pădurii“, cu „acces facil de pe șosea asfaltată, printr-un drum amenajat până la intrarea pe proprietate“.

De teamă să nu atragă controale inutile către afacerile lor, unii antreprenori preferă să vorbească sub protecția anoni­matului, chiar și atunci când sunt convinși că și-au îndeplinit toate obligațiile către stat. Unul dintre aceștia explică: „Eu am încheiat anul 2023 cu ceva profit, dar știu de la alții din branșă că au închis anul cu scăderi de 30-40% față de anul trecut. HoReCa resimte din plin efectul ultimilor doi ani. Afacerile «înfipte» în piață, care reușesc să-și mărească prețurile fără să piardă prea mulți clienți, rezistă. Cele mai mici, nu. Toate dările mărite s-au adunat, picătură cu picătură. A fost impozitul pe bacșiș, au fost modificările privind contractele part-time, a crescut impozitul pe dividende. TVA-ul mărit de la 9% la 19% la berea la draft și la sucuri și la tot ce conţine zahar. De fapt, toate domeniile sunt afectate, dar poate că în HoReCa se resimte mai puternic pentru că aici sunt și mai multe tipuri de cheltuieli și mai mari probleme cu personalul“.

Cu Excel-ul la cumpărături

Silviu Valentin Coman, fondatorul unei alte cafenele cunoscute din centrul Iașului, Jassyro, spune și el că „ne afectează nu neapărat schimbările fiscale de la începutul acestui an, ci cele din ultimii doi ani. Cel mai mult îi împovărează pe antreprenori cheltuielile cu angajații. În ce ne privește, având cafeneaua în centrul Iașului, pe noi ne-a bătut foarte tare spaima asta de criză și faptul că firmele de IT nu mai au angajaţii la muncă. Oamenii îşi chivernisesc mult mai bine banii. Știu persoane care când vin la cafea îşi trec cheltuiala în Excel – și aceștia sunt IT-iști care au cel puţin 1.500 de euro salariu“. Jassyro, pro­babil cea mai mică unitate de tip cafenea din Iași, și-a mai deschis în 2022 un punct de lucru în Copou, în afară de cel de pe Bulevardul Ștefan cel Mare. „Am închis-o după câteva luni, simbolic, cu o prăjitură cu ganaș de colivă“.

Din acest an, acea prăjitură cu colivă ar fi costat mai mult decât în 2022, dacă ar fi fost scoasă la vânzare. Pentru că, între alte modificări privind normele de aplicare ale Codului fiscal se numără și cele privind taxa pe valoare adăugată în domeniul livrărilor de bunuri alimentare cu zahăr adăugat, iar produsele alimentare cu zahăr adăugat în cantitate mai mare de 10 grame de zahăr la 100 g de produs se comercia­lizează cu cota de TVA de 19% (în loc de TVA-ul de 9%). Situație care se aplică și la livrarea de băuturi nealcoolice din categoria băuturilor nealcoolice dulci (indiferent de cantitatea de zahăr) cod NC 2202, respectiv pentru livrarea de băuturi alcoolice. Doar cozonacul, biscuiții și laptele praf destinat consumului de către nou născuți, sugari și copii au scăpat de creșterea de TVA chiar dacă au în compoziție mai mult de 10 grame de zahăr la 100 g de produs. Produsele de tip panettone sau chec trebuie să se vândă, în schimb, cu TVA de 19%.

„Din punctul meu de ve­dere, asistăm o degradare a sistemului pentru că nu e lăsată piaţa liberă. Mă refer la impozite care să nu ne împovăreze. Cred că ar trebui introduse pe zona HoReCa plafoane de impozitare, în funcţie de mărimea și de ca­tegoria businessului. În momentul în care va exista o clasificare a afacerilor, va există și o ordonare a clientelei. Altfel, impozitarea asta la comun implică riscuri mari. Din ‘90 încoace Codul Fiscal s-a schimbat de foarte multe ori, iar antreprenorii renunţă pentru că nu poti să-ți faci un plan de business în momentul în care nu știi ce se va întâmpla, nu știi ce noi reguli va mai introduce statul“, a concluzionat Gheorghe Cojocaru, de la Cafeneaua Veche.

Un reputat analist si cercetător ceh – Vaclav Smil – a scris o carte cu titlul «Cifrele nu mint» în care prezenta importanța înțelegerii informațiilor statistice. Și, dacă ne uităm la datele privind dizolvările si radierile de firme din prima lună a acestui an, unii specialiști cred nu doar că cifrele nu mint, ci mai ales faptul că ele indică un trend periculos pe care a intrat econo­mia.

Salariu mediu net de 2.917 lei

În ianuarie 2024, salariul mediu net din domeniul „Hoteluri și restaurante“, a fost, potrivit datelor Institutului Național de Statistică la nivelul de 2.917 lei, adică 60% din salariul mediu net din România – al doilea cel mai mic salariu după tipuri de activități. Mai prost decât personalul HoReCa sunt plătiți în România doar angajații care se ocupă cu „fabricarea articolelor de îmbrăcăminte“, care au încasat în ianuarie, în mediu, un salariu net de 2.733 de lei.

Dilemă fiscală cu cafea și miză de 10% TVA

„Taxele s-au mărit de patru ori în ultimul an și jumătate. Iar la cafea e greu să mărești prețul, chiar și cu un leu, deși cred că în Iași se bea cea mai ieftină cafea din România“, spune Robert Lorin Pruteanu, proprietarul unei cafenele din Iași, care este pe punctul de a declara „război“ în instanță ANAF-ului. Un control al Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava în cafeneaua acestuia s-a încheiat cu o decizie de impunere și cu o chemare la audiere a antreprenorului acuzat, între altele, că a aplicat cota redusă de TVA de 9% la vânzarea de cafea preparată și băuturi cu ceai, în loc de cota standard de 19%. Antreprenorul, căruia i se impută 18.173 de lei ca diferență de TVA suplimentară de plată, spune că ANAF a realizat o analiză superficială a situației, încadrând cafeaua în același capitolul de mărfuri care se referă la livrarea de „Băuturi, lichide alcoolice și oțet“. „Livrarea băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 si 2202 99 începând cu 01.01.2023 nu va mai fi supusa cotelor reduse de TVA“, au scris în decizia de impunere inspectorii fiscali, în timp ce cafeaua preparată și vândută la pahar at trebui, de fapt, încadrată în capitolul „Preparate alimentare diverse“, susține fondatorul Red Bourbon și the Beginning Coffee, pentru că este un preparat din extractul de cafea, iar activitatea cafenelei nu se rezumă la livrare, ci și la prepararea produselor pe care le vinde. „Aici nici măcar nu este vorba de o sumă mare. Dar e vorba de un principiu. De faptul că te încadrează greșit, îți cer bani în plus eronat și, probabil, mulți plătesc. Dar tu, ca antreprenor, nici nu mai poți sta de vorbă cu ei. Nu răspunde nimeni“, a declarat Robert Lorin Pruteanu, care este pregătit să se prezinte în fața instanțelor de judecată pentru a-și apăra punctul de vedere.