Cutie neagră pentru maşini realizată la Iași cu bani europeni

Activitatea de cercetare de la nivelul Iaşului este impulsionată de oportunitatea accesării de fonduri europene. În prima etapă, pe programul operaţional privind creşterea competitivităţii, valoarea totală a proiectelor a trecut de 400 milioane lei. Pe actuala programare, valoarea a atins deja 300 milioane lei, în condiţiile în care contractele au început să fie semnate din septembrie 2016. Într-un nou episod privind modul în care sunt cheltuite fonduri europene la Iaşi, „Ziarul de Iaşi“ şi PressHub.ro prezintă astăzi două cazuri cu putere de exemplu. Unul dintre proiecte are ca scop realizarea unui produs ce ar putea clarifica (şi preveni) circumstanţele unui accident auto: cutie neagră pentru maşini, similară celei din aviaţie. În cea de-a doua situaţie vorbim despre un proiect ratat, dar inovativ: crearea unui program software pentru ştergerea definitivă a datelor din dispozitivele mobile.

Motivul pentru care acest proiect nu a mai fost implementat este cel puţin suprinzător, ţinând cont că Iaşul a devenit unul dintre cele mai puternice centre IT din ţară: lipsa forţei de muncă. Până în 2015, astfel de proiecte de cercetare au fost finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE 2007-2012), iar în actualul exerciţiu fondurile sunt asigurate prin Programul Operaţional Competitivitate (POC 2014-2020). În ambele programări, principalii beneficiari sunt instituţii publice (universităţi, spitale şi institute) şi firme private. Cele două programe nu au finanţat/finanţează doar activităţi de cercetare, dar, în cazul Iaşului, cele mai multe proiecte au avut acest scop.

La Iaşi va fi fabricat un model de cutie neagră pentru maşini

Un proiect inovativ lansat la Iaşi vizează fabricarea unui model de cutie neagră pentru industria auto. Proiectul este derulat de Expert Accident Reconstruction SRL, firmă ce a mai realizat anterior iniţiative cu fonduri europene în acest domeniu. În ultimii ani, la nivel european, s-a discutat despre obligativitatea instalării de cutii negre la maşinile noi, ultimul termen avansat pentru o astfel de măsură fiind 2020.

„Lucrăm la un model de cutie neagră care să poată fi folosit în industria auto. Cutia va înregistra anumiţi parametri care pot fi citiţi de pe maşină. Aceste date ar fi mult mai precise de pe un astfel de dispozitiv decât dacă este întocmită o expertiză unde sunt folosite şi date tabelare, adică sunt date aproximative. În principiu, acest model va putea fi folosit dacă se va dori acest lucru“, a declarat administratorul firmei, Silviu Zamfir.

El a adăugat că principalul obiectiv constă în evaluarea şi diminuarea riscurilor în traficul rutier. Valoarea totală a proiectului se ridică la 2,4 milioane lei, iar finanţarea de la UE este de 1,55 milioane lei. Până la sfârşitul lunii septembrie, beneficiarul proiectului încasase deja peste jumătate de milion de lei din fondurile nerambursabile. Termenul de execuţie al prototipului de cutie neagră este august 2019.

Acesta nu este singurul proiect inovativ cu fonduri europene implementat de firma Expert Accident Reconstruction. Pe fosta programare, în cadrul POSCCE, societatea a înfiinţat un laborator auto şi de siguranţă rutieră. În urma acestui proiect, firma prestează servicii de evaluare a accidentelor şi a cauzelor producerii acestora. Unul dintre servicii vizează reconstruirea unui accident pe baza ultimelor descoperiri din domeniu, serviciu destinat cu precădere justiţiei şi societăţilor de asigurări.

„În urma aplicării acestor proceduri, beneficiarii vor obţine cu acurateţe următoarele informaţii: descriere tehnică a modului în care s-a produs accidentul, daune provocate asupra autoturismului expertizat, eventuale modalităţi de reparare a vehiculului“, se arată în fişa de proiect.

Totodată, un alt serviciu constă în ierarhizarea şi descrierea calităţii de rulare a unui drum pe baza parametrilor măsuraţi de echipamentele montate pe vehicul (hardware şi software).

„Se poate face evidenţierea factorilor de risc pe un anumit traseu cunoscut ca fiind cu un grad de periculozitate crescut. Acest serviciu este destinat autorităţilor care gestionează diverse tronsoane de drumuri şi care doresc să fundamenteze o eventuală reparare a acestora“, se mai arată în fişa de proiect.

În acest caz au fost achiziţionate diverse echipamente, a fost înregistrat un brevet şi au fost create şapte locuri de muncă. Pro­iectul a avut o valoare de aproape 800.000 lei.

Contract pierdut din cauza lipsei forţei de muncă

Unul dintre proiectele semnate în cadrul POC 2014 – 2020 a aparţinut firmei Nera Computers SRL, o societate din Iaşi cu o experienţă de peste 15 ani în sectorul IT. În august 2017, firma a semnat un contract în valoare de 4,14 milioane lei, iar 85% din sumă reprezenta finanţarea nerambursabilă. Proiectul viza dezvoltarea unei soluţii informatice inovative pentru protejarea confidenţialităţii datelor de pe dispozitivele mobile prin ştergerea definitivă a informaţiilor. Însă iniţiatorii proiectului s-au lovit de un impediment neaşteptat: imposibilitatea de a recruta forţă de muncă. Acest lucru s-a întâmplat deşi venitul asigurat era unul consistent.

„Noi am avut prinşi 2.200 euro net/lună pentru programatori şi ne trebuiau resurse umane pe Android şi iOS, iar în şase luni nu am reuşit să-i recrutăm. Pentru faptul că nu i-am găsit, noi am gândit atunci că nu vor să vină din cauza localizării firmei prea departe de Palas (complex multifuncţional din centrul Iaşului, n.r.), în zona Antibiotice (cca 12 km de Palas, n.r.). Între timp, ne-am mutat, dar nu am mai vrut să ne asumăm riscurile proiectului pentru că aveam nişte indicatori de performanţă timp de trei ani, şi negăsind oamenii, am dat banii înapoi. Aceasta a fost cauza: factorul uman“, a declarat administratorul firmei, Andrei Oriţa.

El a adăugat că societatea sa a contactat firme specializate în recrutare, dar nici aceste companii nu au reuşit să găsească programatori dispuşi să fie angajaţi în proiect.

„Au venit studenţi, dar nu aveau studiile terminate, iar prin proiect era stabilit ca programatorii să aibă studiile universitare terminate. Aici a fost iarăşi un impediment, persoane care nu aveau studii am mai găsit, dar nu erau eligibili. Postul era asimilat, conform grilei, cu cel al unui cercetător şi cei de la Bucureşti au avut dreptate, nu puteam să plătim o persoană cu studii medii, chiar dacă acea persoană era programator cu experienţă. Noi nu am avut probleme la Bucureşti, ci cu forţa de munca“, a mai spus directorul Nera Computers.

Prin proiect trebuiau angajate un număr de circa 10 persoane, iar patru dintre acestea erau pe post de programator. Cu toate că firma a renunţat la proiect încă de la începutul acestui an, din luna martie, nici până în ziua de astăzi contractul nu a fost efectiv reziliat, documentul figurând „în curs de reziliere“ în listele publicate de Ministerul Fondurilor Europene. Cea mai probabilă cauză constă în desele schimbări din aparatul guvernamental, modificări ce au dus la întârzierea rezilierii contractului. Acest lucru ne-a fost confirmat şi de către administratorul firmei.

Proiecte în valoare totală de 300 milioane lei

Valoarea totală a proiectelor din Iaşi care au accesat până acum finanţare europeană în cadrul POC 2014 – 2020 se ridică la aproape 300 milioane lei, în contextul în care contribuţia beneficiarilor este de 32,6 milioane lei. Până în luna octombrie, a fost rambursată o sumă totală de circa 40 milioane lei din finanţarea nerambursabilă. Şapte proiecte sunt derulate de către entităţi publice: Institutul de Macrochimie Moleculară „Petru Poni“ (trei proiecte în valoare totală de 95,2 milioane lei), Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ (două proiecte în valoare de 54,5 milioane lei), Universitatea „Al.I. Cuza“ (un proiect în valoare de 15,2 milioane lei) şi Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ (un proiect în valoare de 8,8 milioane lei).

Toate proiectele derulate de entităţi publice fac referire în special la activităţi de cercetare. De exemplu, principalul obiectiv al proiectului Universităţii „Al.I. Cuza“ constă într-un transfer de cunoştinţe rezultate în urma activităţii de cercetare desfăşurate în cadrul Facultăţii de Informatică către industria IT.

„Ideea nou introdusă de acest proiect este concretizată prin utilizarea unei arhitecturi Cloud inovative bazată pe coreografii executabile în crearea de noi tehnologii, instrumente şi metode pentru dezvoltarea de software în cloud“, se arată în fişa de proiect.

În ceea ce priveşte sectorul privat, 17 firme au accesat finanţare pentru proiecte în valoare totală de peste 124 milioane lei, dar numai 13 dintre acestea implementează proiectele, patru fiind reziliate sau în curs de reziliere. Cel mai mare proiect (33,6 milioane lei) aparţine firmei International Modeling Company SRL care are drept obiectiv înfiinţarea unui departament în ve­derea cercetării de metode inovative pentru tratarea afecţiunilor aparatului neuro-locomotor prin concentrarea de resurse umane şi materiale de vârf în domeniul sănătăţii.

Alte exemple de proiecte inovative sunt cele derulate de Building Technology Group SRL (platforme software pentru clădiri inteligente), 3D Mag SRL (platformă hardware şi servicii pentru proiectarea interactivă de case din lemn, mobilier şi amenajări interioare), Gen Motor SRL (realizarea unui nou tip de generator electric), ProSupport Consulting SRL (activităţi de producere a unor produse inovatoare – platforme senzoriale – cu aplicabilitate în Internetul Tuturor Lucrurilor) şi, nu în ultimul rând, O.V.A. General Construct SRL (programe software pentru comba­terea traficului ilegal de bunuri de lux şi de larg consum).

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.