Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Iată cât se mai munceşte la Iaşi, în cifre! Statisticile din ultimul deceniu

GALERIE
locuri munca iasi
  • locuri munca iasi
- +

Statisticile legate de piaţa muncii de la nivelul judeţului Iaşi arată că mai bine de jumătate dintre angajaţii de la nivelul judeţului lucrează în domeniul serviciilor, iar în industriile producătoare de bunuri şi în agricultură, cumulat, abia se ajunge la 40% dintre angajaţi. Un alt aspect interesant: aproape 10% din populaţia activă lucrează în domeniul construcţiilor. Totuşi, evoluţia domeniului de servicii arată de fapt o evoluţie a societăţii. Comparativ, aproape 80% din populaţia SUA lucrează în domeniul serviciilor, iar industria ocupă 20%, în agricultură lucrând doar 1% din populaţie, în condiţiile în care la Iaşi 22,7% din angajaţi sunt în agricultură. La Iaşi, anul de vârf al industriei pare a fi 2016, cu 18% dintre angajaţi. Cum au evoluat însă lucrurile la Iaşi în ultimii aproape zece ani pe toate domeniile? Tendinţele sunt de-a dreptul surprinzătoare.

Statisticile din ultimii ani, conform Anuarului Statistic al Judeţului Iaşi realizat de Institutul Naţional de Statistică - Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, ne arată că, deşi ne îndreptăm spre ceea ce economiştii numesc „economie dezvoltată”, comparativ cu SUA, de exemplu, sau cu marea majoritate a statelor occidentale, mai avem încă un drum lung de parcurs.

Astfel, în anul 2012 lucrau 42,8% dintre salariaţii din judeţ în domeniul serviciilor, acest procent crescând în fiecare an, la finalul anului 2019 lucrând în domeniul „servicii” 51,1% dintre angajaţi.

Următorul sector în ceea ce priveşte numărul de persoane angrenate este cel agricol, care include şi silvicultura, pescuitul şi piscicultura. Acest domeniu a scăzut însă vertiginos în ultimii ani, de la 33,4% în 2012 la 22,7% la finalul anului 2019.

„Vârful” industriei ieşene, ca număr de angajaţi: 2016

Industria de la nivelul judeţului a suferit însă o uşoară creştere comparativ cu 2012, însă trebuie luat în calcul faptul că, în 2016, numărul de angajaţi din acest domeniu, procentual vorbind, era mult mai mare.

Astfel, în 2012 era angajată în domeniul „industrie” 16% din populaţie, la finalul anului 2019 procentul fiind de 16,7%. Totuşi, procentul a fost simţitor mai mare în 2016, 2017 şi chiar 2018. Practic, în aceşti ani, procentele au fost de 18%, 17,9%, respectiv de 17,7%.

Domeniul construcţiilor, care înregistreză cel mai mic procent comparativ cu celelalte domenii, a crescut însă aproape în fiecare an. Astfel, de la 7,7% din populaţia angajată în 2012 s-a ajuns la 9,5%.

În ceea ce priveşte populaţia activă civilă, adică acea populaţie care a desfăşurat activităţi economice, aceasta a crescut la nivelul judeţului, de la 295.000 de persoane la peste 297.000 de persoane, deci, schimbările în ceea ce priveşte domeniile de activitate nu pot fi puse pe seama migraţiei din judeţ.

Totuşi, într-o mică măsură, procentele pot fi influenţate de scăderea simţitoare a ratei de şomaj.

Cum este rata şomajului în judeţ

Rata şomajului în judeţul Iaşi a scăzut în mod constant aproape în fiecare an, în prezent, comparativ cu 2012, rata şomajului ajungând la jumătate. Practic, la nivelul anului 2012 erau raportaţi aproximativ 16.000 de şomeri, la finalul anului 2019 fiind raportaţi mai puţini cu 50%, adică aproximativ 8.000 de şomeri.

În ceea ce priveşte rata de şomaj în funcţe de sex, statisticile arată că în permanenţă au existat mai puţine femei şomere decât bărbaţi.

Practic, în 2012 erau 9.303 bărbaţi şomeri şi 6.237 de femei în şomaj, rata şomajului scăzând aproape în fiecare an, cu unele excepţii, iar la finalul anului 2019 au fost raportaţi doar 4.400 de bărbaţi şomeri şi 3.632 de femei. Practic, de la o rată a şomajului de 5% la nivelul judeţului în anul 2014, s-a ajuns la nivelul anului 2019 la o rată de 2,7%.

În ceea ce priveşte nivelul de educaţie al şomerilor, în 2019 erau înregistraţi 320 de şomeri cu studii superioare, 960 cu studii liceale şi postliceale şi peste 6.700 de persoane cu studii primare, gimnaziale sau profesionale.

În ceea ce priveşte distribuţia lor în funcţie de locul unde au domiciliul, doar 1.245 dintre şomeri sunt înregistraţi în oraşe şi în municipiul Iaşi (724 în municipiu, 255 în Paşcani, 146 în Hârlău, 85 în Podu Iloaiei şi 35 în Tg. Frumos).

În comune sunt aproape 6.800 de persoane, comuna cu cei mai mulţi şomeri înregistraţi în 2019 fiind Lungani (458 de persoane), următoarea fiind Ţibăneşti (280 persoane) şi Mironeasa (260 persoane)

Câţi salariaţi sunt la nivelul judeţului şi în ce domenii

Chiar dacă „populaţia ocupată civilă” de la nivelul judeţului ajunge la aproape 300.000 de persoane, numărul salariaţilor este doar la jumătate. Practic, în prima categorie intră „toate persoanele care au desfăşurat o activitate economico-socială aducătoare de venit”, la categoria „salariaţi” intrând cei „cu carte de muncă”.

Astfel, conform Anuarului Statistic al Judeţului Iaşi, numărul total al angajaţilor la finalul anului 2019 era de 169.360 de persoane, o creştere considerabilă comparativ cu 2014, când erau înregistraţi doar 138.023 de angajaţi.

În ceea ce priveşte evoluţia pe sectoarele de activitate, putem vedea o creştere a numărului celor care lucrează în domeniul privat şi respectiv la companii străine, cei de la „stat” rămânând aproape neschimbaţi.

Practic, la categoria „integral de stat” erau înregistraţi în 2014 un număr de 7.500 de persoane, iar în 2019 un număr de 7.493 de persoane. La acest număr se adaugă însă şi cei de la categoria „de interes naţional şi local”, în 2014 fiind înregistraţi 42.641 de angajaţi, iar în 2019, acest număr a crescut la 45.535 de angajaţi.

În ceea ce priveşte piaţa privată şi cea străină, potrivit Anuarului citat la nivelul anului 2014 erau înregistraţi 68.488 de persoane care lucrau integral „la patron”, iar în prezent numărul a crescut la 87.214 persoane.

La aceste persoane care lucrează în sectorul privat se adaugă şi cei care lucrează pentru angajatori străini. În 2014 erau înregistraţi 12.390 de astfel de persoane, la finalul anului 2019 fiind raportaţi 22.381 de angajaţi.

Potrivit Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, există şi persoane care înregistrează salarii din surse „mixte”, numărul acestora scăzând însă uşor comparativ cu 2014. Practic, de la 5.446 de persoane s-a ajuns în 2019 la 5.097 de persoane.

Câţi salariaţi are fiecare sector de activitate din judeţ

În prima parte a textului am putut vedea, procentual, care sunt principalele domenii de activitate, însă practic câte persoane lucrează în fiecare domeniu ne poate oferi o altă perspectivă asupra activităţii economice de la nivelul judeţului Iaşi, dar şi evoluţia din ultimii ani.

n Agricultură, silvicultură, pescuit: 2014 - 3.641 de persoane; 2019 - 4.023.

n Total Industrie: 2014 - 29.757 de persoane; 2019 - 33.449 de persoane.

În ceea ceea ce priveşte domeniile industriei, majoritatea este inclusă la cea prelucrătoare (27.331 în 2019), urmat de cei care lucrează în domeniul distribuţiei apei, salubritate, activităţi de decontaminare (4.500 de persoane) şi de cei din domeniul energiei electrice (peste 1.300).

n Construcţii: 2014 - 9.516 persoane; 2019 - 12.029 de persoane.

n Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor: 2014 - 22.104 persoane; 2019 - 26.596 de persoane.

n Transport şi depozitare: 2014 - 6.120 de persoane; 2019 - 7.987 de persoane

n Hoteluri şi restaurante: 2014 - 3.168 de persoane; 2019 - 5.833 de persoane

n Informaţii şi comunicaţii: 2014 - 4.583 de persoane; 2019 – 12.027 de persoane

n Intermedieri financiare şi asigurări: 2014 – 2.270 de persoane; 2019 – 2.010 persoane

n Tranzacţii imobiliare: 2014 - 885 de persoane; 2019 - 1.090 de persoane

n Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice: 2014 - 3.708 de persoane; 2019 - 5.514 persoane

n Activităţi de servicii administrative şi servicii de suport: 2014 - 7.756 de persoane; 2019 - 9.431 de persoane

n Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public: 2014 - 5.640 de persoane; 2019 - 5.942 de persoane

n Învăţământ: 2014 - 18.455 de persoane; 2019 - 18.224 de persoane.

n Sănătate şi asistenţă socială: 2014 - 16.631 de persoane; 2019 - 20.286 de persoane.

n Activităţi de spectacole, cultură, recreative: 2014 - 2.281 de persoane; 2019 - 2.462 de persoane.

n Alte activităţi de servicii: 2014 - 1.508 persoane; 2019 - 2.457 de persoane. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri