Stef Invest nu este însă singura societate ieşeană de profil care se luptă cu datorii mari, tranzacţiile imobiliare şi construcţiile reprezentând industriile care ar putea da cele mai multe insolvenţe în perioada următoare, reiese dintr-o analiză făcută de „Ziarul de Iaşi” pe baza datelor care ne-au fost transmise de Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR).

În 2013, CITR a introdus în piaţă termenul „companie de impact”, referindu-se la companiile cu active mai mari de un milion de euro şi a studiat industriile în care ele activează, nivelul profitului, gradul de îndatorare şi rata de încasare a creanţelor. Din 39.970 de companii de impact la nivel naţional în anul 2022, 1.208 sunt din judeţul Iaşi, iar 504 sunt în risc de restructurare şi aproape de pragul de insolvenţă. Dintre acestea, puţin peste o sută sunt în situţii care, teoretic, ar prezenta risc crescut de insolvenţă, deşi o analiză în detaliu asupra planurilor interne de gestionarea a situaţiei nu a fost întreprinsă. În timp ce datele din bilanţurile contabile indică în mod clar un asemenea risc teoretic, pentru o parte dintre acestea managerii au, de regulă, soluţii de traversare a perioadelor dificile. Acest lucru este reliefat de faptul că, în comparaţie cu 2021, numărul firmelor ieşene aflate în dificultate a crescut remarcabil, dar nu toate cele identificate acum doi ani cu probleme la limită au intrat în insolvenţă.

În anul 2021, CITR a identificat 35.160 de companii de impact la nivelul întregii ţări, din care 1.051 erau în acel an din Iaşi. Pe atunci, 379 se aflau în zona restructurabilă şi în risc de insolvenţă. Majoritatea dintre aceste companii ieşene aflate în prezent în dificultate activează în industrii precum construcţii şi tranzacţii imobiliare. De remarcat că volumul total al datoriilor firmelor de impact din Iaşi a crescut în ultimii doi ani semnificativ

.CITR mai arată că numărul companiilor de impact la nivel naţional aflate într-o situaţie dificilă (43% din total) atinge cel mai înalt nivel din 2013 până în prezent.

Construcţiile au o pondere semnificativă în economia Iaşului, firmele din acest domeniu contribuind în 2022 cu aproximativ 11% (963,4 mil. euro) la cifra de afaceri totală a Iaşului, de 8,77 mld. euro, potrivit datelor din Breviarul Economic al Judeţului Iaşi, elaborat de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi.

CITEȘTE ȘI: Probleme la o mare firmă de construcţii din Iaşi. Stef Invest se reorganizează. Motivul: întârzierile la plată, în special ale statului

Lucrările noi în construcţii, dar şi finalizarea celor existente ar putea fi afectate însă şi de creşterile de preţuri în perioada următoare la materiile prime care intră în componenţa betonului, iar aceşti factori vor influenţa preţul final al betonului. Ciprian Croitoru, director general al Hersson Group din Iaşi, care furnizează mai multe soluţii în sectorul construcţiilor, ne-a spus că estimează o ajustare a preţului de 25-30%, care va avea un impact şi asupra sectorului de construcţii rezidenţial/ nerezidenţial şi industrial.

Prof. dr. Liviu-George Maha (FOTO), de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, arată că problemele sunt legate şi de evoluţiile recente din acest domeniu. Dacă perioada de creştere economică a orientat companiile de profil către sectorul rezidenţial şi către construcţiile civile finanţate de mediul privat, ultimii ani au adus o reorientare strategică a acestora către infrastructura publică (drumuri, poduri, reţele de apă şi canalizare, reţele de alimentare cu gaze naturale, săli de sport etc.).

„Motivele au ţinut atât de scăderea cererii pe piaţa construcţiilor rezidenţiale, dar şi de o evoluţie firească, multe dintre firme crescând şi, astfel, simţind nevoia să acceseze un segment de piaţă cu potenţial mai mare de câştig. Un factor favorizant a fost reprezentat şi de faptul că autorităţile şi instituţiile publice au avut la dispoziţie tot mai multe finanţări europene, cum ar fi fonduri provenind din PNRR, programe naţionale, ceea ce a crescut cererea pe acest segment de piaţă”, explică profesorul din Iaşi.

Dar această schimbare de strategie a adus şi noi riscuri. Pe de o parte, firmele au avut nevoie de investiţii semnificative în echipamente şi utilaje specifice, ceea ce a antrenat creşterea gradului de îndatorare a acestora. Pe de altă parte, dacă finanţarea privată era relativ certă, în cazul proiectelor finanţate din bani publici a crescut foarte mult riscul de a nu încasa la timp contravaloarea lucrărilor efectuate şi a serviciilor prestate.

Profesorul Maha aduce în discuţie şi legea privind măsurile fiscale, promulgată de preşedintele Iohannis zilele trecute, care creşte povara pe care trebuie să o suporte mediul privat şi care vine cu o serie de măsuri vizând o anumită austeritate la nivelul sectorului public.

CITEȘTE ȘI: Croitoru, Hersson Group Iaşi: Preţul betonului ar putea creşte cu 25-30%. Se preconizează scumpirea materiilor prime ce intră în componenţa lui

„Dincolo de eficienţa mai mare sau mai redusă a acestor măsuri, întârzierea cu care s-au luat aceste decizii a făcut imposibilă realizarea unei rectificări bugetare şi asigurarea continuităţii în ceea ce priveşte finanţarea proiectelor de investiţii aflate în curs. Multe firme au realizat lucrări şi ar trebui să încaseze contravaloarea acestora de la primării, regii autonome, companii de stat etc. – unele au lucrări nedecontate de aproape şase luni, dar lipsa resurselor bugetare face ca aceste plăţi să nu poată fi efectuate. În acelaşi timp, firmele trebuie să plătească salarii, impozite, rate la eventuale credite contractate pentru finanţarea investiţiilor realizate, facturi emise de furnizorii de energie, materii prime şi materiale etc. Companiile au amânat o parte din datorii datorii, au apelat la credite bancare, dar aceste soluţii sunt temporare, speranţa fiind că situaţia se va regla într-un timp mai scurt. Cum problemele nu s-au rezolvat nici acum, firmele au apelat la soluţia pe care le-o oferă legislaţia în vigoare, şi anume reorganizarea, insolvenţa etc.”, explică profesorul Maha.

Vezi AICI evoluţia companiilor de impact din economia românească