Pro şi contra – Echivalarea mediilor la competenţele de la “Bac”, în avantajul sau dezavantajul elevilor? Iată opiniile unor cunoscuţi dascăli ieşeni!

Profesorii din licee vor transforma practic mediile obţinute de elevi în clasele IX-XII/XIII în niveluri de competenţă. Procedura de echivalare se va desfăşura în perioada 12-21 iunie, iar metodologia de echivalare este deja publicată pe site-ul Ministerului Educaţiei. Această măsură a mai fost aplicată în anii 2020 şi 2021, când elevii au fost afectaţi de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, probele scrise pentru Bacalaureat şi Evaluarea Naţională vor avea loc conform calendarului stabilit anterior.

Cum se va face echivalarea?

Pentru a realiza echivalarea, profesorii din licee vor transforma mediile obţinute de elevi în clasele IX-XII/XIII în niveluri de competenţă. Astfel, la disciplina Limba şi literatura română, limba modernă studiată (engleză, franceză, germană etc.) şi Tehnologia Informaţiei şi a Comunicării (TIC), se va lua în considerare media aritmetică obţinută de elevi în anii de liceu. Dacă elevii au studiat TIC timp de un an, se va utiliza media din acel an. În cazul în care elevii nu au studiat TIC, se va lua în considerare media obţinută la o disciplină echivalentă, precum matematici aplicate în tehnica de calcul, tehnologii pe computer, calculatoare sau algoritmi de calcul.

O decizie în avantajul elevilor?

Există diverse opinii cu privire la echivalarea probelor de competenţe. Unii susţin că aceasta este o soluţie bună în contextul actual şi că avantajează elevii, deoarece se iau în considerare rezultatele obţinute pe parcursul anilor de liceu, oferind o perspectivă asupra nivelului lor de competenţe.

„Credem că această echivalare este în avantajul elevilor. De exemplu, la limba engleză, din 144 de absolvenţi, 141 au obţinut nivelul B2, adică nivelul maxim”, a spus Mihaela Gotcu, director al Colegiului „Emil Racoviţă”.

„Din punctul de vedere al elevilor mei este o soluţie foarte bună. De exemplu, elevii mei au competenţe foarte bune de programare. Competenţele digitale sunt dezvoltate la nivel de excelenţă la elevii noştri, mult peste nivelul experimentat solicitat”, a menţionat Adina Romanescu, directorul Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”.

Răul cel mai mic în situaţiile de criză

Există, însă, şi critici la adresa echivalării probelor de competenţe. Unii susţin că aceasta ar putea genera o evaluare în defavoarea elevului. De asemenea, se pune în discuţie relevanţa mediilor obţinute în liceu în raport cu aceste competenţele specifice evaluate în cadrul probelor de Bacalaureat.

„Există experienţa din pandemie, când s-a procedat în felul acesta, chiar dacă condiţiile erau altele. Acum, raţiunea este de a se respecta calendarul examenului de Bacalaureat. Aceste probe care presupun competenţe digitale, de comunicare în limba română şi într-o limbă străină sigur că pot fi echivalate într-o formă anume, forţând o sinonimie metaforică, cu media anilor de liceu care ne spune ceva despre nivelul de competenţe al elevului. Poate fi, uneori, şi în defavoarea elevului, pentru că, dacă au fost notele mai severe, el putea să fi ajuns, de exemplu, la statutul de utilizator experimentat pe care mediile existente să nu i-l permită. Numai că nu sunt note cu miză imediată. Importantă pentru elevi este media finală la Bacalaureat pentru alte etape ulterioare în traseul lor academic, pentru înscriere la universităţi şi aşa mai departe. E o situaţie nefericită, o situaţie de avarie, în care s-au luat măsurile aşa cum sunt ele, mai inspirate sau mai puţin inspirate, date de contextul acesta foarte complicat”, a explicat Camelia Gavrilă, director al Colegiului „Costache Negruzzi”.

Unele cadre didactice consideră că echivalarea probelor de competenţe cu mediile obţinute în liceu reprezintă, în acest moment, o soluţie necesară în contextul grevei din educaţie, chiar dacă evaluarea nu corespunde standardelor stabilite iniţial.

„Din punctul meu de vedere, am fost într-o situaţie de criză, şi într-o situaţie de criză ai soluţii care nu răspund de fiecare dată rigorilor şi standardelor pe care ni le-am stabilit. Trebuia rezolvat cumva, pentru că ele reprezintă probe la examenul de Bacalaureat. Anul acesta nu mai avem ce face, le echivalăm. Alegi răul cel mai mic, şi acesta pare a fi. Fără doar şi poate nu înseamnă acelaşi lucru ca atunci când ei s-ar fi prezentat la un examen, pentru că nu este vorba doar despre faptul că participă la o probă care nu le influenţează media. O probă serioasă îi ajută pe elevi să înţeleagă ce înseamnă pregătirea pe parcursul anului şcolar, să conştientizeze ce ştiu şi ce nu, dar, mai mult, este vorba şi despre experienţa de examen. Cred că toate lucrurile acestea sunt importante în tot ceea ce înseamnă examenul de Bacalaureat”, este de părere Liliana Romaniuc, fost Inspector Şcolar General al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi.

Similar în pandemie

Această măsură a mai fost aplicată în timpul pandemiei de Covid-19 din 2020 şi 2021. Calendarul examenului de Bacalaureat de anul acesta a suferit mai multe modificări ca urmare a grevei generale din educaţie, care a început pe 22 mai. Iniţial, termenul de înscriere la Bacalaureat era stabilit până pe 7 iunie, însă a fost prelungit în repetate rânduri. Mai întâi, acesta a fost extins până pe 9 iunie, iar apoi până pe 13 iunie.

Probele scrise ale examenului de Bacalaureat se vor desfăşura după calendarul stabilit iniţial:

• 26 iunie 2023: Limba şi literatura română – proba E.a) – proba scrisă
• 27 iunie 2023: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
• 28 iunie 2023: Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E.d) – proba scrisă
• 29 iunie 2023: Limba şi literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă.