„Ziarul de Iaşi” continuă analiza salarizării din învăţământul superior din România, după ce am publicat la finalul lunii trecute un material în care am inventariat salariile nete ale cadrelor didactice, de la asistent universitar, la profesor. Atragem atenţia că sumele prezentate în materialele publicaţiei noastre diferă de ceea ce poate vedea oricine în declaraţiile de avere existente pe diferite site-uri. Noi vă prezentăm sumele nete câştigate, rămase în urma plăţii contribuţiilor la stat, şi care vizează exclusiv funcţia de bază, fără eventuale bonusuri din plata cu ora, proiecte de cercetare sau creşteri artificiale ale veniturilor la nivelul fiecărei universităţi, permise de legislaţia aflată în vigoare. În episodul de astăzi: cum a influenţat şi uniformizat Legea 153 / 18 iunie 2017 salarizarea persoanelor aflate în funcţiile de conducere. Eliminând celebra „indemnizaţie de conducere”, acum, un rector are cel mai mare salariu pe care-l poate avea un profesor universitar cu vechime maximă: aproape 11.000 de lei net.

Funcţiile de conducere, salarii de bază de la 8.300 de lei net la 11.000

Există cinci funcţii de conducere în legea educaţiei, pe parte didactică, pe care le pot ocupa persoanele din învăţământul superior: rector, prorector, decan, prodecan şi director de departament. Pe lângă acestea, cea mai bine plătită persoană din rândul personalului administrativ este directorul general administrativ, care are mandatul legat de cel al rectorului. Din acest punct de vedere, judecând după o serie de documente obţinute de „Ziarul de Iaşi” de la Ministerul Educaţiei, începând cu anul 2022, salariile acestora au crescut şi arată în felul următor.

Un rector poate câştiga maximum 11.000 de lei net, în mână, bazându-se pe grila actualizată, bani în care sunt incluşi şi aproape 1.000 de lei din sporul de doctorat şi norma de hrană. Cu aceleaşi sporuri, prorectorul poate câştiga maximum 9.700 de lei, directorul general administrativ 9.500 de lei, exact la fel ca un decan. Un prodecan cu gradele la maximum poate avea cel mult 8.300 de lei, în timp ce un director de departament poate lua cel mult 9.200 de lei. Este vorba despre sumele nete pe care aceste persoane le încasează pentru funcţia lor de bază.

Ce spune legislaţia

Legea 153/2017 vorbeşte despre salariul de bază pentru funcţiile de conducere la articolul 19, unde se specifică faptul că „salariul de bază pentru funcţiile de conducere se stabileşte de către conducătorul instituţiei publice, în raport cu responsabilitatea, complexitatea şi impactul deciziilor impuse de atribuţiile corespunzătoare activităţii desfăşurate; în salariul de bază pentru funcţiile de conducere atât la gradul I, cât şi la gradul II, este inclusă gradaţia aferentă tranşei de vechime în muncă, la nivel maxim”.

Practic, această decizie s-a luat pentru a se scoate indemnizaţia de conducere, care se acorda în paralel cu salariul de cadru didactic, şi care putea avea valori variabile, decise la nivel de universitate. Acestea nu sunt însă singurele venituri pe care le pot avea persoanele care au funcţii de conducere. Aşa cum am precizat şi în analiza anterioară, salariul de bază al unui cadru didactic, fie el şi cu o funcţie de conducere, poate fi suplimentat prin mai multe metode.

Studiu de caz: Tudorel Toader

Conducerea unei universităţii poate creşte salariul de bază până la 30% din fonduri proprii pentru toate cadrele didactice. Mai există şi gradaţia de merit, dată pe baza unei metodologii interne într-o universitate, cu valoare de 25% din salariul de bază. Doar 16% dintre cadrele didactice beneficiază de această gradaţie, iar evaluarea se face o dată la cinci ani. Pe lângă acest aspect, mai este şi activitatea desfăşurată la plata cu ora, care poate fi pentru unii profesori aproape la fel de mare ca salariul de bază. Este mai complicat din punct de vedere al timpului ca un rector, să spunem, să poată ţine mai multe ore la plata cu ora, pe lângă activitatea sa didactică şi timpul dedicate managementului instituţional. Alte sume pentru completarea veniturilor pot proveni prin participarea diferitelor proiecte de cercetare sau granturi europene.

Astfel de explică cum, ca să luăm un singur exemplu, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a raportat la nivelul anului 2020 venituri mult mai mari decât ar urma să încaseze în mod normal anul acesta un rector strict pe salariul de bază (practic, după doi ani de creşteri salariale). Prof.dr. Tudorel Toader a raportat venituri de la UAIC în valoare de 343.350 de lei brut (doar de la UAIC), ceea ce înseamnă aproximativ 16.500 de lei net lunar, cu 50% mai mult decât arată actuala grilă. Pe grila din 2022, veniturile din 2020 ale lui Tudorel Toader sunt cu 50% peste nivelul salariului de bază.