Tinerii ieșeni, la fel de afectați de gripă; COVID aduce în continuare internări zilnice. Analiza sezonului epidemic 2023-2024

Deși DSP Iași încă a mai raportat, pentru săptămâna 15-21 aprilie, nouă cazuri de gripă care au avut nevoie de îngrijiri medicale de specialitate în unitățile medicale de profil din Iași, scăderea este una substanțială față de cele 75 de cazuri din săptămâna precedentă. În continuare, însă, există o medie ridicată de infecții respiratorii acute depistate la pacienții din spitalele ieșene sau la cei care caută ajutor medical, aproape 5.000 de cazuri într-o săptămână.

Sezonul acesta viral a fost unul atipic, explică dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, și mai solicitant pentru medici față de ultimii ani. Dar motivele pentru care medicii au fost nevoiți să „muncească” mai mult au fost și pozitive. Managerul spune că o bună parte din populație, cei care oricum se îngrijeau și respectau sfaturile medicilor, a rămas cu o serie de lecții de bună practică. Prima dintre ele ține de purtarea măștii, care a oferit suficientă protecție astfel încât răspândirea virală să fie limitată, pe cât posibil, în anumite circumstanțe.

Lecția pandemiei: oamenii au venit mai repede la medic

Dar cea mai importantă lecție a vizat absența mai pronunțată a temporizării prezenței la o unitate medicală. „Temporizarea către medicii specialiști a fost mult mai mică: persoanele care au prezentat simptomatologii au venit mai repede la medic, au înțeles importanța unui tratament inițiat precoce și unul țintit, iar diferențierea dintre o afectare virală și una bacteriană a fost cu o mai mare acuratețe comparativ cu anii trecuți. Unul peste altul am avut un sezon gripal mai accentuat comparativ cu anii trecuți, dar nu putem să spunem că a fost mult mai intens”, a declarat dr. Florin Roșu pentru „Ziarul de Sănătate”.

Totodată, specialistul a mai explicat că s-a observat și un fenomen aparte în acest sezon de viroze: am fost mai predispuși la o răspândire virală accentuată, după trei ani de pandemie în care, de bine, de rău, s-au mai respectat măsurile de prevenție.

„Sistemul imunitar și-a schimbat ușor valențele – s-a dus înspre sistemul imunitar așa cum se regăsește în țările vest-europene, unde personale care prezintă patologii virale sau bacteriene sunt în număr cât mai mic. Militez pentru continuarea acestor măsuri de prevenție astfel încât să ajungem și noi la gradul de protecție medicală pe care-l prezintă aceste țări. Trebuie să avem o educație medicală în rândul populației, să ne apropiem de acea mentalitate”, a completat dr. Florin Roșu.

Tinerii, la fel de expuși la gripă ca vârstnicii

În ceea ce privește o anumită categorie populațională care să fi fost mai predispusă la infecții virale, cu precădere gripă, medicul spune că este greu de estimat. Desigur că persoanele cu diferite comorbidități au avut mai des nevoie de îngrijiri medicale de specialitate și s-au prezentat la spital cu simptome mai pronunțate ale virozelor respiratorii, iar vârsta acestora a fost mai crescută, dar vorbim și de un număr semnificativ de tineri.

„Au fost și multe peroane tinere care au avut nevoie de supraveghere. Pacientul cu gripă din sezonul acesta, care a făcut forme severe, cu o perioadă mai lungă de spitalizare, a avut în primul rând elementul comun de a fi nevaccinat. Vaccinul a protejat de formele grave, marea majoritate a pacienților care au necesitat îngrijiri în regim de spitalizare continuă au fost persoane nevaccinate, indiferent de vârstă, și, într-adevăr, dintre puținele persoane vaccinate care au avut nevoie de internare au dezvoltat forme ușoare, majoritatea însă fiind tratate ambulatoriu”, a mai punctat dr. Florin Roșu.

Dubla infecție cu COVID-19 și gripă, în continuare o realitate

O mare noutate a anilor precedenți, când pandemie de COVID-19 era în continuare o îngrijorare medicală stringentă la nivelul întregii planete, erau cazurile de „flurona”, o dublă infectare a pacienților, atât cu gripă, cât și cu COVID-19. Au mai existat astfel de cazuri și anul acesta, spune dr. Florin Roșu, dar ele au fost mult mai puține, comparativ cu ultimii ani, și fără complicații severe. Se remarcă însă o constanță, a explicat managerul: au existat, în permanență, măcar zece persoane internate care au avut nevoie de îngrijire în regim de spitalizare continuă pentru infecția cu COVID-19.

„Numărul celor cu COVID-19 a fost constant, am avut în medie zece persoane internate în permanență, cu excepția celor care au primit tratament în ambulatoriu și au mers ulterior acasă. Simptomatologia COVID-19 nu s-a modificat substanțial. A dispărut acea idee de simptom specific, foarte puternic, cum era acea durere în gât extrem de puternică, aproape caracteristică. Acum pacientul prezintă febră, tuse, durere de cap, durere în gât, sunt practic simptome în special pseudogripale”, a conchis dr. Florin Roșu.

În ceea ce privește vaccinarea anti-COVID-19, acesta spune că recomandarea în prezent ar fi de așteptare pentru apariția unui vaccin pe toate tulpinile circulante în momentul de față al infecției cu SARS-CoV-2, mai ales că a trecut perioada rece, de răspândire accentuată a acestei infecții.