Cartea „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu”, de Dan Lungu, tradusă în bulgară

luni, 29 februarie 2016, 14:46
3 MIN
 Cartea „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu”, de Dan Lungu, tradusă în bulgară

Romanul "Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu", de Dan Lungu, va apărea la începutul anului 2017 în limba bulgară, la Colibri Publishers, în traducerea Lorei Nenkovska.

Romanul "Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu" a apărut în colecţia "Fiction Ltd." a Editurii Polirom şi în ediţie digitală şi se află pe lista de bestselleruri a editurii. În anul 2015, a obţinut Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, informează Polirom.

"Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu" este un roman surprinzător, emoţionant şi plin de umor, care explorează, prin ochii inocenţi ai Rădiţei şi cei ai mamei sale, un fenomen ce a marcat profund România postcomunistă: emigraţia temporară. Pentru a-şi scoate familia din impas financiar, Letiţia hotărăşte să plece la muncă în străinătate pentru câteva luni. Prin intermediul unei cunoştinţe ajunge la Roma, în Italia, unde face menaj şi îngrijeşte de bătrâna familiei Bosse, Nona. Întâmplător, întâlneşte o fostă colegă de liceu, Laura, o veterană a locurilor de muncă precare, fire puternică, spontană şi onestă, care îi deapănă povestea ei de emigrantă. Acasă, rămân cele două fetiţe: Rădiţa – sensibilă, introvertită – în grija bunicilor şi Mălina în cea a soţului Letiţiei, Vali.

Aflată la început de şcoală şi puternic ataşată de mama sa, Rădiţa suferă în urma despărţirii aşa cum numai copiii pot să o facă, cu tot corpul şi toată imaginaţia. Cele câteva luni preconizate se tot lungesc, planurile suferă mereu schimbări, iar efectele secundare ale plecării se dovedesc imprevizibile. Romanul tulburător, îmbină subtil o varietate de teme: copilăria, inocenţa, înstrăinarea, confruntarea mentalităţilor, relaţiile de cuplu sau reconfigurarea identităţii, într-o construcţie plină de tensiune şi cu un limbaj proaspăt, efervescent.

Dan Lungu, născut în 1969, este director al Muzeului Literaturii Române din Iaşi, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români şi membru al Uniunii Scriitorilor din România.

La Polirom a publicat romanele "Raiul găinilor (fals roman de zvonuri şi mistere)" (2004, 2007, 2010, 2012), "Sînt o babă comunistă!" (2007, 2010, 2011, 2013 (ecranizat în regia lui Stere Gulea; romanul "Sunt o babă comunistă!" a fost transpus într-o piesă de teatru, în 2010, având premiera piesei de teatru "Baba comunistă" pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; în 2013, premiera maghiară s-a desfăşurat la Teatrul "Katona József" din Budapesta, iar la Ateneul Tătăraşi din Iaşi a avut loc premiera naţională a piesei; versiunea franceză a cărţii dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet, Franţa a fost publicată 2008; versiunea poloneză, nominalizată la Premiul pentru literatură central-europeană "Angelus", 2011), "Cum să uiţi o femeie" (2009, 2010, 2011) şi "În iad toate becurile sînt arse" (2011, 2014), volumele de proză scurtă "Băieţi de gaşcă" (2005, 2013) şi "Proză cu amănuntul" (2008) şi a coordonat, în colaborare, volumele "Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism" (2008), "Str. Revoluţiei nr. 89" (2009) şi "Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism" (2014).

Cărţi ale sale au fost traduse în franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană şi turcă.

Mediafax

Comentarii