Pe locul doi în clasamentul zonelor cu cea mai mare rată de angajare, după Bucureşti, este judeţul Timiş, unde mai mult de o treime (34%) dintre locuitori sunt angajaţi. De asemenea, potrivit publicaţiei citate anterior, ponderea salariaţilor în totalul locuitorilor mai depăşeşte 30% în judeţele Cluj (unde 32,8% dintre locuitori lucrează), Sibiu (32,2%), Braşov (31,9%) şi Arad (31,3%). Pe de altă parte, ce mai redusă pondere a salariaţilor în numărul total al populaţiei se înregistrează în Giurgiu, unde numai 12,5% din populaţia stabilă are loc loc de muncă, adică unu din opt locuitori. În Giurgiu, rata de angajare a populaţiei este la jumătate faţă de media naţională. Într-o situaţie cvasi-similară sunt şi judeţele Botoşani (cu o rată de angajare de 13,8%), Vaslui (14,1%), Călăraşi (15,3%), Dâmboviţa (15,4%), Teleorman (15,4%), Suceava (16,4%) sau Olt (16,4%). 

„Statisticile relevă situaţia de pe piaţa muncii şi zonele în care s-au făcut investiţii în ultimii ani. Pe lângă Bucureşti, în Timiş, Cluj sau Sibiu au fost multe investiţii noi în industrie şi în centre de servicii, iar numărul de angajaţi a crescut. În schimb, în judeţele mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, cum sunt cele din Moldova, nu s-au făcut investiţii semnificative şi nici nu am auzit de vreo companie care intenţionează să facă angajări masive la Vaslui, de exemplu. Şi anul acesta se vor face noi angajări în judeţele cu industrie puternică şi cu infrastructură care să permită dezvoltarea centrelor de servicii, deşi la finalul anului trecut nu eram foarte optimişti. Cu toate acestea, din luna februarie piaţa şi-a mai revenit şi companiile au reluat angajările. Pe de altă parte, sunt unele oraşe mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic unde investitorii s-ar duce să deschidă centre de servicii, dar nu există spaţii de birouri amenajate”, a explicat pentru ZF Felix Toma, directorul general al firmei de recrutare şi închiriere de fortă de muncă în regim temporar Gi Group.