Metamorfozele Europei

Uniunea Europeană se defineşte astăzi prin interese ambiţioase şi realizări mediocre. De doi-trei ani, se aşteaptă o relansare economică serioasă, greu de realizat din cauza intereselor divergente ale statelor membre. Situaţia economică nu este deloc roză. Datoriile guvernamentale ale unor ţări sunt uriaşe, depăşind 100%  din PIB – sau chiar 175% în cazul Greciei -, în timp ce creşterea economică este de până în 1% în ţările cele mai dezvoltate ale Uniunii. şomajul, în special în rândul tinerilor, este în creştere. Se impune o întrebare: în aceste condiţii, vor putea generaţiile tinere, atât de serios afectate de şomaj, să devină o forţă propulsoare a Uniunii Europene?

Cele întâmplate ne trimit cu gândul la profeţiile mult comentate ale lui André Malraux din 1975 şi ale lui Ronald Reagan din martie 1983 cu privire la viitorul lumii şi, deci, al Europei. Interesant este că amândoi fac trimitere la religie, la morala creştină.

Prezentul pare să îi dea dreptate scriitorului francez, care susţinea: „Secolul următor ar putea cunoaşte o mare mişcare spirituală: o nouă religie, o metamorfoză a creştinismului, la fel de imprevizibilă pentru noi, cum a fost pentru filozofii Romei, care au prevăzut sfârşitul fără să se fi gândit la creştini”. Şi: „Dacă umanitatea secolului viitor nu găseşte nicăieri un model exemplar de om, va fi rău…Nu exclud posibilitatea unui eveniment spiritual la scară planetară”. Răstălmăcit ori nu: „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”.

Prezenţa unor membri ISIS în ţările Uniunii Europene, atentatele teroriste „încurajate” de politica Franţei şi mai nou de Angela Merkel, prin politica sa de „repopulare” a Germaniei, dar şi a restului ţărilor membre ale Uniunii, prin migraţia sirienilor şi nu numai, pot pune în pericol unitatea Uniunii Europene?

Spre deosebire de Malraux, Ronald Reagan, în alocuţiunea sa numită mai târziu Discurs asupra imperiului Răului, a abordat şi problema negocierilor privind dezarmarea, o problemă atât de actuală şi astăzi, cu trimitere directă către statul rus. El compara politica ruşilor cu „o religie brutală”, care propagă iluzia că Dumnezeu nu există şi că, chiar dacă ar exista, omul sovietic i-ar putea lua locul. Din nefericire, politica de expansiune a lui Vladimir Putin îşi are sigur originea în cea a lui Stalin. Iată cum trecerea timpului poate confirma atât afirmaţiile lui André Malraux, cât şi pe cele ale preşedintelui Reagan.

Principiile care au stat la baza formării Statelor Unite ale Americii pot fi oricând un exemplu pentru Europa. Democraţia americană s-a format şi se conduce şi astăzi având la temelie un angajament de libertate politică şi de libertate individuală. Libertatea prosperă numai acolo unde binecuvântările lui Dumnezeu sunt căutate şi primite cu smerenie. Este oare posibilă astăzi o transformare a Uniunii Europene pe principii similare celor americane, realizându-se astfel Statele Unite ale Europei?

Lupta geopolitică, intervenţia Rusiei în Crimeea şi în Siria, invazia sirienilor şi nu numai în ţările Uniunii Europene, apariţia ISIS-ului care transformă pe alocuri Coranul în Cartea Uciderii nu pot crea premisele necesare uniunii.

Atâta timp cât Europa va fi dominată de tendinţe de destrămare, iar marile corporaţii îşi vor face planuri de rezervă, Uniunea Europeană va fi cu siguranţă în pericol.

Europa trebuie să le demonstreze cetăţenilor ei şi întregii lumi că poate să continue şi să extindă integrarea, să realizeze o uniune monetară, fiscală şi bancară care să reunească mai întâi statele cele mai dezvoltate, iar mai apoi toate celelalte ţări europene membre.

Emil Stratan este curator expoziţii de artă şi publicist