Moldova vrea autostradă (I)

Mai mult, poziţia periferică a Iaşilor în sistemul de relaţii, la toate palierele scalare, e departe de a se fi ameliorat în anul care a trecut. Afirmaţiile sunt susţinute de numeroasele baze de date pe care le avem la dispoziţie. Într-o perioadă în care România a atras investiţii mari în industria de transformare, Iaşul, dar şi celelalte judeţe ale Moldovei nu au tras nicio carte norocoasă. Marile investiţii realizate sau doar anunţate se cantonează în exclusivitate în spaţiile externe ale regiunii noastre – în Banat, Transilvania şi în funcţie de favorabilităţile locale, în periurbanul bucureştean sau constănţean. Nici nu e nevoie de prea multă înţelegere a mecanismelor economice, pentru a observa că investiţiile în acest domeniu sunt dependente de reperele relaţionale (transporturile continentale, maritime sau aeriene), strict legate de accesibilitatea locurilor spre pieţele de desfacere europene.

În articolul trecut (Pe aici nu se trece!) am făcut un inventar al marilor investiţii şi al noilor actori ai economiei ieşene din anul precedent şi din primele luni ale anului curent. O creştere economică centrată exclusiv pe IT&Outsourcing, care tinde să schimbe într-o manieră radicală structura economică a oraşului nostru. Într-o bună măsură şi acest domeniu îşi are sursa expansiunii tot în creşterea accesibilităţii, de data aceasta a celei aeriene – unde am înregistrat o îmbunătăţire evidentă a parametrilor.

E dificil să identificăm dimensiunea în timp util a unui sector aflat în expansiune, precum domeniul IT&Outsourcing, mai ales că datele oficiale se perimează într-un ritm alert – cele contabilizate de INSSE sunt de la nivelul anului 2015. Din această cauză, am să utilizez ca repere statistice estimările unor surse alternative – Extind, Ziarul Financiar şi Telus International. Acestea sunt demne de încredere, având în vedere faptul că estimările anterioare au fost confirmate la circa doi ani distanţă şi de INSSE. 

Conform surselor, la Iaşi sunt circa 15000 mii persoane angajate în IT&Outsourcing (în prezent) – o bună parte dintre aceştia lucrând în cadrul serviciilor externalizate – peste 8 000 de persoane (cf. articolului Centrele de servicii IT, noul motor de creştere economică pentru România. Cum arată harta locaţiilor care au ajuns să producă 6% din PIB, din 9.03.2017, zf.ro). E mult, e puţin? Deşi suntem mai pregătiţi decât pe alte domenii de activitate, care reclamă o bună accesibilitate rutieră sau feroviară, şi aici constatăm un oarecare retard în raport cu Clujul şi Timişoara (peste 20 000 de salariaţi). Raportându-ne, însă, la celelalte oraşe secundare sau terţiare, suntem peste Braşov, Craiova, Constanţa, Galaţi sau Sibiu, ale căror cifre sunt mult inferioare (câteva mii de salariaţi).

În cazul acestei industrii, asistăm chiar şi la o schimbare importantă, vizibilă în ultimii doi ani. Efervescenţa acestuia a cuprins şi oraşele terţiare. Iaşul nu mai este singur în regiune. Delocalizări (mai ales pe outsourcing) din Iaşi sau din celelalte oraşe mari ale României s-au produs la Bacău, Galaţi sau Suceava.

Din nefericire dependente, în principal, de accesibilitatea rutieră şi feroviară, industriile clasice întârzie să declanşeze o revoluţie economică în spaţiul moldovean. Dacă ar fi să facem o comparaţie cu judeţele din Transilvania, Banat sau de pe faţada vestică a României, din punctul de vedere al cifrei de afaceri realizată în industrie, judeţul Iaşi e mai aproape de Bistriţa-Năsăud sau Sălaj în 2016, decât de Mureş sau Bihor. Pentru că cifra de afaceri e de două, până la patru ori mai mare în cazul judeţelor Timiş, Braşov, Arad sau Sibiu, comparaţia cu acestea devine inutilă.  

Într-un astfel de context, Moldova vrea autostradă nu e o isterie locală sau regională. Nu ştiu dacă dezbaterea organizată pe data de 23 martie de către grupul civic Moldova vrea autostradă,   Ziarul de Iaşişi Camera de Comerţ a judeţului Iaşi, la care au participat europarlamentarul Sorin Moisa şi expertul în finanţări europene Aura Răducu – fost ministru al fondurilor europene, a însemnat un pas uriaş în odiseea acestei autostrăzi, dar important e faptul că problematica e vie. (Mai multe aprecieri despre această dezbatere voi face în a doua parte a articolului.)

Impactul unei autostrăzi trascarpatice ar fi imens. Va produce mutaţii profunde şi benefice la mai multe nivele scalare:

– în primul rând, e o necesitate pentru dezenclavarea economică a unei regiuni gratuit periferizate, care a devenit o fundatură datorită evoluţiilor geopolitice din spaţiul european, dar şi dezinteresului arătat de către autorităţile române pentru această zonă;

– în al doilea rând, o autostrada transcarpatică ar completa o relaţie care s-ar putea dovedi mai eficientă;

– între sudul Rusiei europene, sudul Ucrainei şi Republica Moldova spre Europa centrală; în această perspectivă, nu numai că regiunea noastră ar deveni mai competitivă, dar ar pune România pe harta marelui trazit european;

– în al treilea rând, ar crea coeziune teritorială; nu mă refer doar la parcurgerea într-un ritm mai alert a distanţelor între localităţile principale ale Moldovei, ci şi la faptul că un astfel de proiect, dacă se doreşte a fi realizat de către autorităţile locale, ar genera solidaritate de grup între actorii politici şi economici ai judeţelor Moldovei.

Pe săptămâna viitoare.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi