Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Marea problemă nu este ghinionul Larisei Iordache sau ratările Cătălinei Ponor, ci că nu apare mai nimic în spatele lor.
Campionatele Mondiale de gimnastică feminin s-au sfârşit, pentru noi, la fel cum au început. Fără prezenţe în vreo finală. Poate că multă lume a considerat un astfel de eşec drept un ghinion, un cumplit ghinion. La fel cum “un-cumplit-ghinion” a fost şi necalificarea echipei României la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro. Atunci, ca şi acum, cea mai bună gimnastă a României, Larisa Iordache, s-a accidentat şi a contribuit, fără să vrea, la ratarea obiectivului. Mai an, ne-am bazat pe o singură gimnastă, Cătălina Ponor, care a făcut şi ea tot ceea ce a putut. Fără medalie. În 2004, la 17 de ani, Cătălina era steaua gimnasticii româneşti. Dar în vremea aceea, o gimnastă de 30 de ani, oricât de aureolată ar fi fost, nu-şi găsea locul în naţionala olimpică a României. Şi nu neapărat din cauza vârstei, ci din cauza concurenţei. Trecând mai mult maşina timpului în marşarier, ne amintim că în 1978, la doi ani după explozia “zânei de la Montreal”, România câştiga la Fort Worth, în Texas, titlul mondial pe echipe, fără Nadia. Pentru că gimnastica românească producea şi a produs mai mereu până în ultimii ani, indiferent că la cârma şcolii de maestre de la Oneşti, sau mai târziu Deva, lucra Bela Karolyi, Adrian Goreac sau Octavian Bellu. În anii trecuţi, tot celor care prevesteau căderea în prăpastie a sportului românesc li se punea pumnul în gură. “Bine că mai avem măcar gimnastica şi canotajul”, sporturi care n-au cum să decadă la noi, pentru că noi avem tradiţie. Anul trecut, la Rio, tradiţia s-a făcut praf, pentru că tradiţia prin ea însăşi nu produce. Fiindcă nu mai există nici emulaţie şi nici profesionism. La gimnastică, “praful” s-a confirmat şi în primul an post-olimpic. La canotaj, mai este de văzut dacă rezultatele de la recentele Campionate Mondiale reprezintă un nou început sau un foc de paie.
Emulaţie şi profesionism. Gimnastica a fost unul dintre puţinele sporturi care au creat emulaţie în România. Precum tenisul de masă, pe vremea Angelicăi Rozeanu, precum handbalul în vremea lui Moser, Gaţu &Co, precum tenisul pe vremea lui Ilie Năstase. Fotbalul, în calitate de rege al popularităţii, n-are nevoie de emulaţie, pentru că şi-o creează el însuşi. În rest, nu există niciun sport în care un loc 7/8 la Mondiale să facă să se vorbească despre o “generaţie de aur”. La gimnastică a fost o vreme în care răsăreau în curţile românilor bârne improvizate din capre de lemn, ori trunchiuri răsturnate de copaci, pentru ca fetiţele casei să arate că ştiu să evolueze ca Nadia. Pe vremuri, gospodinele autohtone făceau coadă să-şi înscrie odraslele la gimnastică, să aducă prestigiu, bani, să vadă şi ele lumea şi, eventual, să devină top-modele după retragere. După o vreme, mai ales după dobândirea libertăţii, au aflat că gimnastica nu reprezintă doar medalii, imagine, glorie, ci şi multă, multă transpiraţie. S-a mai aflat şi despre metodele violente cu care erau tratate micuţele gimnaste de către antrenori care doreau performanţa cu orice preţ. Şi astfel, acest sport, încet-încet, s-a transformat din “glorie-medalii-reviste”, în “adolescenţă pierdută”, “accidente vertebrale” şi, potrivit talentului generalizator deosebit al românului simplu, în bătăi rupte din rai la antrenamente. Mai poţi convinge acum un părinte să-şi dea fata la gimnastică, atunci când aude ce se aude? Mai poţi convinge o fată să-şi distrugă coloana la gimnastică, acum când sunt atâtea posibilităţi de afirmare mai comode?
Revenim la Rio 2016 şi Montreal 2017. Fragilitatea Larisei Iordache nu este o problemă a gimnasticii româneşti. Este a Larisei însăşi dacă nu a nivelului scăzut la care se află medicina sportivă de pe la noi. La noi, unde celebrul Ioachim Oană, cel care a distrus din neatenţie în 2000 cariera sportivă a Andreei Răducan, este considerat şi acum un specialist intangibil în domeniu. Problema gimnasticii româneşti, condusă acum chiar de către Andreea Răducan, este aceea că echipa tricoloră este zero fără Larisa Iordache. Nu e o tragedie că gimnasta Cătălina Ponor a căzut de pe bârnă şi a ratat solul. Se întâmplă şi la case mai mari, şi la vârste mai tinere. Deşi pentru gimnastă, un asemenea final este aproape tragic. Marea problemă este aceea că nu mai există nimeni şi nimic, în spatele Cătălinei şi a Larisei. Vremurile de la Fort Worth, când Emilia Eberle şi Melita Rühn aduceau României titlul mondial chiar în absenţa Nadiei, par a fi decupate dintr-un film istoric. Poate că nu era cazul să ne întristăm atât, să ne lamentăm manelistic “Ooof, gimnastica meaaa!” în primul an post-olimpic. Poate că la Tokyo, în 2020, vom avea o echipă cât de cât competitivă. Până să ajungem (dacă o să ajungem) la zăpezile de altădată, mai este mult de construit. Mai exact, de reconstruit!
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |