Cautatori de diamante in noroaie

L-am gasit pe "Domnul Trandafir", despre care scria Sadoveanu, in citiva profesori din satele Iasului. Sint dascali care predau la tara si fac performanta. Elevii lor devin profesori si se intorc in satul natal sau obtin premii la olimpiade, vin cu drag duminica la scoala pentru literatura, muzica sau pictura. Copiii acestor dascali demonstreaza ca si in mediul rural se poate obtine nota maxima la matematica la testele nationale si ca o competitie intercomunala poate fi la fel de serioasa ca si un campionat sportiv la nivel national. Performantele acestor profesori ar putea parea rezultate obisnuite daca ar fi obtinute in scoli de elita din centrul Iasului, bine dotate, cu profesori calificati si elevi supravegheati indeaproape de parinti. Dar ei isi desfasoara activitatea in scoli satesti de pe coclaurile judetului, acolo unde multi dascali nici nu concep azi sa inceapa o cariera. In scoli unde nu exista clase selectionate si nici copii meditati de parinti pentru a ajunge in frunte, ci exista elevi lasati la rude pentru ca parintii le-au plecat in strainatate la munca, sau elevi ce trebuie convinsi sa lase muncile cimpului si sa vina sa invete carte. "Populatia de la sate a imbatrinit, iar in familii nu exista nivelul cultural necesar pentru ca sa fie promovata scoala. Tinerii prefera modele facile, iar profesorul nu poate fi un magician pentru a determina fixarea cunostintelor", spune sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila referindu-se la cit de grea este astazi misiunea profesorilor din mediul rural, mult mai grea decit inainte de ‘90, cind profesorul si preotul aveau un statut mult mai puternic in comunitatea sateasca. "Ziarul de Iasi" va prezinta povestile a trei profesori care ating performanta prin activitati ce pot concura cu cele de la scolile de top din oras. Povestile lor sint cele ale zecilor de eroi anonimi ai scolilor din mediul rural.

„Am un elev care a obtinut mentiune la olimpiada desi este fiu de taran"

Nota 10 la matematica la testele nationale a fost obtinuta anul trecut de un singur elev din mediul rural. Fata din Tatarusi a fost pregatita de profesoara Aurica Gorcioaia, despre care colegul sau, profesor de matematica la Scoala Tansa, amintea ca se intilnesc prin elevi pe primele locuri in tabelele cu rezultatele de la diverse concursuri si olimpiade. „Muncesc pentru copii. De exemplu, am un elev care a obtinut mentiune la olimpiada judeteana de matematica, desi este fiu de taran, iar mama este plecata la munca in Italia. Este un copil foarte bun", a povestit Aurica Gorcioaia, o profesoara din mediul rural careia ii creste inima cind vede rezultatele bune ale copiilor in semestrul intii de la liceele de elita din Iasi. „Stiu ca acolo este si munca mea. In semestrul intii sint recapitulari din gimnaziu, iar copiii pregatiti de noi fac fata foarte bine", a completat profesoara. Sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila, spune ca va continua sa premieze dascalii merituosi atit de la sat, cit si de la oras. Anul trecut, in cadrul proiectului „Profesorul lunii", au obtinut distinctii Constatin Popa (Tansa), Aurica Gorcioaia (Tatarusi), Ioan Stegariu (Romanesti) si Maria Heretiu (Mogosesti-Iasi). „Nu sint singurii dascali buni din mediul rural pe care ii avem in judetul Iasi. O munca plina de rezultate depune si directorul scolii Hodora, din comuna Cotnari, Elena Roibu. Directorul scolii Heci-Lespezi, Alexandru Hirean, un alt exemplu, a avut un olimpic national la fizica, iar directorul scolii Tatarusi, Vasile Amariei, este autorul a numeroase carti si dictionare", a completat Camelia Gavrila.

Fabrica de matematica la Scoala din Tansa

Constantin Popa: „Chiar directorul scolii mi-a fost elev, i-am fost si diriginte si a terminat tot Matematica“

In comuna Tansa, aflata la capatul din sud al judetului, se face scoala asa cum te-ai astepta mai putin de la o scoala de tara, de la marginea judetului, unde calificatii nici naveta nu pot face. Intimplarea face ca la Tansa profesorii de acum sa fie oamenii locului, fosti elevi ai scolii. Prin miinile lui Constantin Popa au trecut cu totii. A fost dascal pentru 34 de generatii. Si directorului i-a fost diriginte si profesor de matematica. In continuare ar vrea rezultate bune la matematica, numai ca nu prea mai are cu cine sa le obtina. Populatia scolara din sat a scazut, iar din cei 15-20 de elevi dintr-o clasa e „mai greu sa alegi". Chiar si asa, 92% dintre copii au promovat anul trecut testele nationale la matematica, obiectul pe care il preda, iar trei elevi au obtinut premiul intii la concursul „Olimpici pentru o zi", destinat elevilor din mediul rural. In fiecare an, spune Constantin Popa, gaseste o provocare: aceea de a se autodepasi. „Rezultate am avut tot timpul, iar acum am devenit pretentiosi. Ne dorim mereu mai mult", a spus profesorul, care deja a inceput lucrul cu clasa a VIII-a la variantele de subiecte propuse de Ministerul Educatiei. „Am rugat-o pe fiica mea de la Iasi sa scoata subiectele de pe internet. Fiecare varianta are cel putin un subpunct mai greu. Elevii buni nu vor avea probleme. Daca nici macar unul dintre copii nu o sa obtina peste 9, inseamna ca nu am lucrat destul", a mai afirmat Constantin Popa. Profesorul a renuntat sa mai mearga cu elevii la olimpiadele judetene de matematica. Prefera sa obtina rezultate la concursul special destinat elevilor din mediul rural „Olimpici pentru o zi". „Particip la acest concurs pentru ca se adreseaza copiilor dotati, nu celor care stiu matematica. Exista probleme chiar si din afara programei scolare, iar pregatirea este alta", a explicat profesorul. Constantin Popa este dezamagit ca tinerii de la tara nu mai au placerea de a invata pe care o aveau inainte. „Se uita mult la televizor si vad ca nu trebuie neaparat carte ca sa reusesti in viata. Unii au chiar tupeu si raspund ca pot trai si fara scoala". Chiar si asa, tactul si invatatura profesorului Popa i-a influentat pe multi sa aleaga cariera de profesor de matematica. „Acum sint vreo cinci fosti elevi de-ai mei la Facultatea de Matematica. Chiar directorul scolii mi-a fost elev, i-am fost si diriginte si a terminat tot Matematica", spune cu mindrie profesorul din Tansa.

Tansa, scoala de renume

Din cariera de pina acum, doua povesti ale elevilor i-au bucurat sufletul. „O eleva de loc din Roman a stat citiva ani la bunici si a intrat apoi prima la «Roman Voda», cel mai bun liceu din localitate. Alti doi frati gemeni de la noi au intrat primii: el la Liceul Militar, iar ea la Liceul Sanitar. Am avut mereu copii foarte buni. Numele scolii noastre s-a transformat in renume. Foarte multi copii din comunele invecinate vin la scoala la noi, chiar daca fac naveta. Mai ales din Dagita si Tibanesti", a mai spus profesorul. „Cea mai mare implinire a noastra este aceea ca avem un colectiv profesoral de elita, format din oameni ai locului. Sint foarte fericit ca am reusit sa schimbam garda. Fosti elevi de-ai nostri sint acum profesori aici. Faptul ca s-au intors inseamna ca au acceptat un sacrificiu. Regretul meu este acela ca nu-i putem titulariza pe toti, din lipsa normei", a precizat directorul Scolii Tansa, Mihai Mera. In comuna invata 195 de copii la scoala din Tansa si alti 185 la scoala din Suhuret, unul din satele din comuna. Numarul destul de redus al copiilor ii ingrijoreaza pe dascali. „Daca reforma in invatamint se va aplica negindit si prea timpuriu, va fi o lovitura puternica pentru scolile din mediul rural", este de parere directorul.

Am strabatut inapoi drumul pe la Suhuret, localitatea aflata la cea mai mare altitudine in judet, am trecut pe linga „dealul albastru", aflat in satul Glodenii Gindului (toate casele localnicilor de pe deal sint varuite cu albastru), am coborit pe serpentine prin padure si am ajuns in Miroslava. Atunci am vazut diferenta intre curtile cu vile de aici si gospodariile sarace din Tansa, un sat unde bogatia se masoara altfel. Iar printre cei care au pus umarul la ea se afla profesorul Constantin Popa si alti dascali ai scolii.

Scoala din Mogosesti, familia copiilor cu parintii la munca in strainatate

Inima scolii este o educatoare. „Singura nu as putea face nimic“, spune Maria Heretiu aratind spre colegi

Copiii de la sat nu au unde sa isi petreaca timpul liber. Atunci, ei merg la scoala in fiecare duminica, dar nu pentru ca sint obligati, ci din placere. Asa se intimpla in comuna Mogosesti-Iasi, acolo unde, sub atenta supraveghere a educatoarei Maria Heretiu, au prins viata cercuri de literatura, pictura, proiecte ecologice sau de promovare a traditiilor din zona. Educatoarea, cadru didactic titular de loc din comuna, are sustinerea intregului corp profesoral si mai ales a invatatoarelor si profesorilor tineri. „Singura nu as putea face nimic", a recunoscut Maria Heretiu, dascal caruia i s-a simtit lipsa atunci cind, din cauza unor probleme personale, nu a putut sa mai vina duminica la scoala. „Colegii m-au indemnat sa vin cit mai repede pentru ca lucrurile sa reintre in normal". Anul trecut, Maria Heretiu a reprezentat Iasul in proiectul bilateral romano-francez „Educatie pentru informatie in mediul rural defavorizat" si a fost selectata dintre participantii din opt judete pentru a reprezenta Romania in Franta la un stagiu de formare. Prescolarii din Mogosesti invata de atunci cum sa lucreze cu cartile. „Chiar daca nu stiu sa citeasca, este bine sa invete importanta cartilor. De exemplu, ei recunosc cartile dupa anumite figurine. Cu ajutorul parintilor, am cumparat carti interactive. Copiii sint cei care gasesc floarea de dupa oblonul unui geam, ei sint cei care descopera", a explicat educatoarea una dintre metodele prin care ii atrage pe copii de mici spre lectura. Odata ce invata sa citeasca si sa scrie, elevii cu imaginatie iau parte la conceperea revistei scolii intitulata „Mirajul copilariei" – pe care tot Maria Heretiu o coordoneaza. „Munca la revista ne-a fost rasplatita cu premiul intii la concursul «Autori copiii». Revista este facuta de copii si profesori, pentru copii. In fiecare numar, elevii nostri gasesc poezii, eseuri, rubrici de tipul «Stiati ca…» sau elemente de monografie locala", a spus Maria Heretiu. Copiii vin la scoala duminica si pentru cercul de pictura, coordonat tot de educatoare. Dascalul a povestit ca, atunci cind au participat la prima expozitie de icoane pe sticla, in cadrul Bibliotecii «Gheorghe Asachi» din Iasi, au fost pe punctul de a-si stringe lucrarile. „Noi le facusem asa cum am stiut mai bine, fara coordonarea unui profesor de specialitate. Ne-am intrebat ce cautam noi acolo, insa am fost incurajati deoarece in lucrarile noastre era curaj si culoare", si-a amintit Maria Heretiu. Tot la Mogosesti a mers si premiul special al Galei Societatii Civile pentru proiectul „Eco-gradinita", acolo unde protejarea padurii a fost in mijlocul atentiei prescolarilor si elevilor de clase primare. Activitatile extrascolare sint cu atit mai importante cu cit sint destui copii cu parintii plecati la munca in strainatate. Educatoarea povesteste ca micutii lasati in grija altor rude sint foarte dificili si se bat. In grupa de prescolari la care preda exista mai multe perechi de frati de virste apropiate care au mari probleme de adaptare. „Nu pot pleca din clasa. Trebuie sa ii supraveghez cu rabdare, sa-i atentionez, sa le distrag atentia. Copiii sint isteti, insa nu are nimeni grija lor", a explicat educatoarea. Dupa 33 de ani vechime la catedra, Maria Heretiu continua lucrul cu copiii chiar si in afara programului de la scoala. „Am vindut o icoana si ne-am cumparat un casetofon pentru auditii duminica". Singurul sau of este ca prescolarii sint impartiti in trei locatii, iar la Santa se preda intr-o casa de om. „Avem loc in curtea scolii pentru o cladire noua, in care sa incapa toate grupele de prescolari. Sper ca anul acesta sa obtinem finantare de la Minister. Noi am depus toata documentatia", a incheiat educatoarea Maria Heretiu, facind referire la proiectul Ministerului Educatiei si Cercetarii de constructie si reabilitare a cladirilor care adapostesc gradinite. t

„Daca avem copii la colegiile importante din Iasi, inseamna ca am facut treaba"

„Lucruri mici cu efecte mari" facute de un director care „indrazneste". Asa s-ar caracteriza pe scurt activitatea din ultimii 10 ani a directorului de scoala din Romanesti. Ioan Stegariu impreuna cu profesorii colegi se implica in toate proiectele educationale care ii pica in mina si cu ajutorul carora le deschide ochii copiilor spre lumea in care traiesc.

In Romanesti, o comuna aflata la 10 km de Podu Iloaiei, protejarea mediului si a traditiei sint valori pe care elevii le invata inca din primii ani de scoala. Pe banii obtinuti din granturi, copiii din Romanesti merg in expeditii, filmeaza si valorifica informatiile. „In cadrul Programului pentru Invatamint Rural (PIR), am cistigat doua proiecte «E timpul pentru actiune», proiect ecologic cu grant de 14.000 RON, si «Radacini», proiect dedicat traditiilor locale, finantat tot cu 14.000 RON. Acum lucram la un alt proiect din cadrul programului PHARE de vecinatate Romania-Moldova. Credem ca avem deja experienta pentru a accesa sume mari, cuprinse intre 50.000 si 150.000 de euro, pentru promovarea unor activitati de anvergura. Avantajele proiectului sint multe. Vom putea face schimburi culturale cu o alta scoala de peste Prut", a explicat Ioan Stegariu.

Directorul Scolii Romanesti a spus ca in acelasi timp personalul unitatii de invatamint lucreaza la accesarea altui grant tot prin PIR. „Doresc promovarea activitatilor extrascolare. Fiecare catedra trebuie sa gindeasca excursii legate de obiectul respectiv. De exemplu, la romana, vizitarea caselor memoriale", a mai spus Ioan Stegariu. Excursiile nu le sint straine copiilor din Romanesti. „Este o traditie de 5 ani de acum ca banchetul de absolvire a gimnaziului sa se faca pe Ceahlau", a adaugat directorul.

Scoala din Romanesti este si un veritabil organizator de concursuri intercomunale. „Copiilor le place sa se joace. Plecind de la aceasta idee, ne-am gindit ca o pot face mai bine intr-un cadru organizat. «Cupa toamnei – Romanesti» este o competitie sportiva la care participa anual cel putin 100 de copii din comuna noastra, Podu Iloaiei, Popesti, Movileni si Gropnita. Fiecare participant primeste cite ceva. Concursurile au loc toata ziua, iar copiii se pot intrece la atletism, fotbal sau sah. Un al doilea concurs intercomunal cu traditie care are loc in Romanesti este dedicat poetului Eminescu. Elevii se intrec la cunostinte despre biografia poetului, recunoasterea poeziilor si completarea versurilor", a mai spus Ioan Stegariu.

Burse pentru elevii clasati primii la testele nationale

Chiar si cu atitea activitati pe care de multe ori nu le regasim nici la scolile de la oras, directorul vorbeste despre diferentele care exista totusi intre invatamintul din mediul rural si cel din mediul urban. „Egalitatea de sanse este un deziderat. Noi incercam sa facem cit mai mult pentru a reduce discrepanta in educatia copiilor. Daca avem unul, doi, trei copii la colegiile importante din Iasi, inseamna ca am facut treaba", a afirmat Stegariu. Elevii din Romanesti sint foarte motivati sa obtina cea mai mare medie din comuna la testele nationale. „In parteneriat cu administratia locala, acordam in fiecare an cite o bursa de 500 RON elevului cu cea mai mare medie la testele nationale. Bursa o dam in cadru festiv", a mentionat Ioan Stegariu.

Directorul spune ca ar fi dorit ca elevii buni care merg la liceu la Iasi si au la sfirsitul fiecarui an medie peste 8.50 sa primeasca lunar, din partea comunitatii locale, cite 100 de lei. „Din pacate, nu putem sustine financiar aceasta idee. Avem o fata foarte buna la Liceul «Ibraileanu» care nu a putut merge la scoala la inceputul celui de-al doilea semestru pentru ca nu ii venise pensia tatalui. Astfel de copii trebuie ajutati", este de parere directorul Scolii Romanesti.

„Nu vreau sa fiu modest, dar totdeauna mi-am spus ca oricare om ar face cel putin cit fac eu, deci nu consider ca fac nimic deosebit. Sa fii director e o functie. Miine, poimiine nu o mai ai. Nu vreau sa fiu in situatia de a spune: uite, am fost director, puteam sa fac un lucru si nu l-am facut", a incheiat Ioan Stegariu, directorul Scolii Romanesti.