Codul Educatiei, varianta finala

Guvernul Boc mai are cinci zile pina cind isi va asuma raspunderea pentru Legea Educatiei, la care ministrul Ecaterina Andronescu impreuna cu sindicatele, dar si cu consilierul prezidential Mircea Miclea, s-au trudit citeva saptamini in aceasta vara. La finele lunii august s-a ajuns la o forma asa-zisa finala a Codului, pe care a prezentat-o si "Ziarul de Iasi". Insa, de atunci si pina in prezent, Codul a suferit modificari importante. Motivul pentru care forma la care s-a muncit si cea prezentata de Guvern acum difera atit de mult este ca premierul Emil Boc considera ca asa-numitul Cod al Educatiei propus de Andronescu nu este varianta de reforma necesara sistemului actual de educatie. In consecinta, in noua lege a educatiei apar mai multe propuneri oferite de Comisia prezindetiala pentru educatie, condusa de Mircea Miclea, alternativa la Codul Ministerului Educatiei.

Prenuniversitar: Bani pentru copil: 500 euro de la stat la nastere si 2% din impozitul parintilor timp de 14 ani

De exemplu, in articolele privind invatamintul preuniversitar se reglementeaza educatia permanenta, concept care nu se regasea decit foarte rar si doar ca notiune in varianta Andronescu. In articolul 23 al noului Cod se subliniaza clar ca statul sprijina dreptul la educatie permanenta. Cum? Prin acordarea echivalentului in lei a 500 de euro la nasterea fiecarui copil cetatean roman.

Aceasta este propunerea care se regaseste in Pactul pentru Educatie al lui Mircea Miclea. Suma este depusa in contul pentru educatie permanenta deschis la trezoreria statului de catre unul dintre parinti sau de reprezentantul legal al copilului. Parintii pot directiona in cont un procent de pina la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile de salarii si pot depune sume in acest cont. Suma poate fi scoasa doar de copil, dupa implinirea a 14 ani, si doar cu acordul copilului. Daca banii nu vor fi folositi pentru educatie sau vor fi scosi de alte persoane decit de titular, se considera infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an.

Statul este asadar pregatit sa ajute elevii inca de la nastere, insa cind vine vorba de alocarea fondurilor pentru invatamintul de stat, lucrurile se schimba. In Codul lui Andronescu se sublinia clar ca invatamintul de stat va primi, prin legea bugetului, o alocatie bugetara de minimum 7% din produsul intern brut. Insa in varianta din septembrie se revine la aceeasi suma de anul acesta, de 6%, si pentru 2010.

Tot in aceasta lege se precizeaza ca baza de calcul a finantarii scolilor o reprezinta numarul de elevi. Pina acum numarul de elevi era doar unul dintre criteriile care aduceau finantare de la Minister. Ca judet pilot Iasul a trecut printr-o astfel de analiza. S-au facut calcule pentru a se determina cam de citi bani ar fi nevoie, plecind de la alocarea fondurilor pe cap de prescolar/elev, dar s-a constatat ca bugetul ar fi fost cu 30% mai mare, asa ca s-a renuntat.Totusi, acest proiect apare in legea educatiei.

"Legea educatiei este o culegere de legi, dupa cum bine se poate observa. Ca sa o aplici ai nevoie de cel putin  120 de ordine ale ministrului. Din pacate, foarte multe masuri nu pot fi aplicate", crede Violeta Amariei, liderul pe Iasi al sindicatului "Gh. Asachi".

Si Laviniu Lacusta, lider zonal la USLIP, considera ca acest tip de finantare este dezastruos si poate produce chiar desfiintarea unor scoli sau neplata salariilor cadrelor didactice si auxiliare.

Mai multe tipuri de evaluare

Ideea de evaluare prinde mult mai mult contur in Legea Educatiei, unde apar mai multe tipuri de evaluare. Una dintre ele este cea predictiva, care are loc la inceptul fiecarui an scolar. Rezultatele acestei evaluari nu sint notate in cataloage, ci sint facute doar de catre cadru didactic in vederea stabilirii nivelului copilului. Urmeaza evaluarile formative, care au loc pe parcursul intregului an scolar.

Asa cum si-a dorit Mircea Miclea, elevii vor fi evaluati sumativ la sfirsitul clasei a doua. Prin nota obtinuta, care se va trece in catalog, se va stabili care este nivelul elevului in ceea ce priveste scrisul, cititul si operatiunile matematice simple. Acelasi tip de testare va fi dat si la sfirsitul clasei a VI-a si a X-a. In schimb, elevii vor trece in timpul invatamintului primar si secundar prin patru mari testari nationale. Una va fi data la sfirsitul clasei a IV-a, iar cea de-a doua, la sfirsitul clasei a VIII-a, cind elevii vor trece printr-o testare structurata dupa modelul celor internationale. Nota la aceasta testare si media generala din V-VIII vor reprezenta media cu care vor intra la liceu.

In codul Andronescu mai era trecuta o nota, cea obtinuta la testarea formativa din clasa a VIII-a. In legea educatiei dispare aceasta evaluare. Cel de-al III-lea test national este bacalaureatul, care a ramas asa cum si l-a dorit Andronescu: cu trei probe scrise, 1 – limba romana; 2 – matematica sau istorie, in functie de profil; 3 – o materie din afara ariei curriculare. Cea de-a IV-a testare nationala este cea de la sfirsitul clasei a X-a, pentru cei din domeniul tehnic.  

Fara politica in scoli

In Statutul cadrelor didactice este trecut clar ca orice director de scoala, inclusiv cel adjunct, plus inspectorii scolari nu pot fi membri intr-un partid politic. Mai mult, ei nici macar nu pot sa isi manifeste sau exprima public convingerile politice in timpul exercitarii functiei. In acelasi statut se specifica foarte clar ca atit absolventii de scoli pedagogice, cit si cei cu studii de licenta trebuie sa treaca printr-un an de stagiu practic. Ideea de mentor, care se regaseste in Codul Andronescu, nu se mai intilneste si aici. Examenul de titularizare ramine inca in vigoare.

Universitar: Plagiatul dovedit te elimina complet din sistem

Legea Educatiei Nationale aduce o serie de schimbari si in invatamintul universitar. Unul din punctele controversate ale reformei in educatie, managementul universitar, apare in noua forma a legii invatamintului superior cu modificari.

Mandatul pentru persoanele cu functii de conducere este de patru ani, iar o persoana poate ocupa doar doua mandate, fata de codul educatiei, prima varianta prezentata de Ministerul Educatiei, la 14 august, unde se pastra ideea de doua mandate succesive, ca si in prezent, cu posibilitatea de a ocupa un mandat pina la 5 ani.

Tot aici, universitatile, in baza autonomiei academice, pot numi in fruntea institutiei un bun manager, din afara mediului universitar, care sa fie ales prin concurs public, optind in felul acesta pentru o conducere de tip managerial, propusa de Mircea Miclea in proiectul de lege al Comisiei prezidentiale.

O functie importanta de decizie in actul educational il are si Consiliul National al Rectorilor. Daca Ministerul Educatiei hotaraste, din motive obiective, suspendarea rectorului in timpul mandatului pentru care a fost ales, senatul universitar poate contesta decizia cu 2/3 din numarul total al membrilor. Hotarirea acestora este transmisa Consiliului National al Rectorilor, ce are ultimul cuvint, in termen de 10 zile, prin rezolutie motivata.

Ministerul poate suspenda rectorul

Un articol nou in prevederile invatamintului superior introduce notiunea de "raspundere publica", fapt preluat, de asemenea, din proiectul de lege realizat de comisia prezidentiala. In baza raspunderii publice, institutiile de invatamint superior sint obligate sa respecte reglementarile legale ale educatiei, sa aplice procedurile de asigurare a calitatii, sa asigure eficienta manageriala si de cheltuire a banului public, transparenta, si libertatile academice.

In cazul nerespectarii obligatiilor, Ministerul poate hotari suspendarea rectorului, reducerea finantarii din surse publice, nerecunoasterea diplomelor, certificatelor emise de institutia in cauza, pina la desfiintarea universitatii ori fuziunea cu o alta institutie similara. In carta universitara, in plus fata de codul educatiei, universitatile trebuie sa adopte un cod de etica universitara, un cod de asigurare a calitatii si un cod al indatoririlor, drepturilor si libertatilor studentilor.

Pensionarea

Ministerul Educatiei a revenit asupra virstei de pensionare a cadrelor didactice, in noua lege. Astfel, profesorii universitari si profesorii conducatori de doctorat pot fi mentinuti in activitate dupa implinirea virstei de pensionare, pina la 70 de ani, cu aprobarea anuala a senatului. In prima forma a proiectului de lege, Ministerul Educatiei mentiona ca profesorii conducatorii de doctorat si membrii academiilor pot fi mentinuti in activitate pina la 70 de ani, fara aprobarea senatului, desi momentan legea interzice acest fapt, prin pronuntarea Curtii Constitutionale.

O alta reglementare din legea educatiei nationale prevede ca dupa virsta legala de pensionare profesorii conducatori de doctorat care s-au remarcat la nivel national si international prin activitatea didactica si stiintifica pot functiona ca profesori consultanti, fara acordul senatului.

Finantarea de baza a invatamintului superior ramine, ca si pina acum, in functie de numarul de studenti, masteranzi si doctoranzi. La capitolul dedicat calitatii in invatamint este mentionata, ca si in codul educatiei o forma de evaluare comparativa interinstitutionala a programelor de studii universitare, care sa aiba drept consecinta finantarea diferentiata, in functie de calitatea diferita a programului oferit. Nu se precizeaza insa procentual in ce masura universitatile vor fi finantate diferentiat in functie de calitate.

Ministerul Educatiei poate dispune insa incetarea finantarii, daca o universitate nu mai indeplineste standardele de asigurare a calitatii. Fata de codul educatiei, in legea educatiei nationale la finantarea invatamintului superior de stat este scos pragul minim de 2% din PIB, fara o alta mentiune. Se precizeaza doar ca "se asigura anual alocatii bugetare la care se adauga venituri proprii extrabugetare".

Nepotismul

Legea educatiei nationale prevede pedepse sau interdictii mai accentuate pentru combaterea nepotismului si a plagiatului. Astfel, in acceasi universitate nu pot ocupa simultan functii de conducere, indrumare si control persoane in relatie de rudenie pina la gradul II, inclusiv sot si sotie. Initial, in codul educatiei interdictia se pastra numai pentru rudele de gradul I. In plus, la noul proiect legislativ se adauga mentiunea potrivit careia persoanele care au plagiat nu mai pot ocupa posturi didactice si nici de cercetare. Acuzatia demonstrata de plagiat anuleaza o functie universitara indiferent de momentul ocuparii unui post.