Succes: tineri cercetatori la Stanford

Oana studiaza cu pasiune informatica cu aplicatii in biologie, adica bioinformatica, iar Adrian, ingineria electrica. Sint doi tineri ieseni care au avut sansa de a pleca sa studieze in strainatate, la prestigioasa Universitate Stanford din Statele Unite ale Americii.

Vorbesc amindoi cu dor despre tara, dar, ca majoritatea romanilor care aleg calea strainatatii, nu se gindesc serios la o intoarcere definitiva in Romania. Din povestile lor de succes nu lipsesc, insa, momentele in care au avut nevoie de ajutorul celor din jur.

Adrian, de exemplu, provine dintr-o familie care nu l-ar fi putut sprijini sa plece la studii in strainatate. Cu ajutorul "Ziarului de Iasi" acesta a putut stringe fondurile necesare care i-au deschis drumul spre Universitatea din Bremen si apoi spre Stanford.

Amplasat in inima renumitei Silicon Valley, complexul universitar de la Stanford le-a oferit celor doi tineri ieseni  posibilitatea de a se dezvolta, de a explora, de a sta de vorba si de a invata de la fondatorii unora dintre cele mai importante companii din lume, oportunitati de care nu ar fi avut parte in tara. I-au strins mina lui Bill Gates, au mers la cursuri de yoga, golf, calarie sau tenis in campus, s-au intilnit cu fondatorii Facebook sau YouTube, dar, cu toate acestea, respectul fata de scoala romaneasca nu l-au pierdut. Ei sunt doar doi dintre tinerii cu care Romania ar trebui sa se mindreasca.

Imprumut de la Universitate

Adrian Albert este un tinar iesean care desfasoara in prezent activitati de cercetare la prestigioasa universitate Stanford. Cu ajutorul unor oameni cu suflet mare, acesta a putut pleca sa-si desavirseasca pregatirea in strainatate. A plecat din Romania in 2004 cu o bursa de studii la Universitatea din Bremen, Germania.

In timpul anilor de liceu pe care i-a absolvit la "Dimitrie Cantemir" acesta a participat la olimpiadele de fizica si de limba germana, iar la amindoua a obtinut premii la fazele nationale. La fizica a facut parte din lotul largit al Romaniei pentru olimpiada internationala. "Activitatile acestea cred ca au contat in mod hotaritor in procesul de admitere la facultate in strainatate. Majoritatea colegilor din Germania au avut astfel de distinctii inainte de facultate", explica Adrian.

Bursa cu care acesta a plecat acoperea majoritatea costurilor pe care le presupuneau taxele de scolarizare, dar o parte dintre cheltuielile de cazare si masa trebuiau acoperite de tinarul student. Pentru acest lucru a contractat un imprumut bancar prin Universitate, pe care l-a achitat integral muncind in Bremen, in campus si la diverse institutii. "In ultimii doi ani in Germania am primit o bursa de la guvernul german, prin Fundatia Konrad Adenauer, care acoperea integral costurile de studii si intretinere. In cadrul acestei burse participam si la seminarii pe teme economice, politice, sociale si tehnice menite sa confere bursierilor, considerati potentiali lideri in viitor, o viziune mai larga despre realitatile europene si transatlantice", explica Adrian. 

Din usa in usa

Cu toate ca povestea sa are un final fericit, ea a inceput in urma cu sase ani intr-o perioada mai trista pentru el. Tinarul fusese acceptat impreuna cu un coleg de liceu la sase universitati tehnice de prestigiu din Statele Unite si din Germania, dar provenind dintr-o familie cu posibilitati materiale reduse, acesta a trebuit sa caute sponsori care sa il ajute sa isi implineasca visul de a studia in strainatate.

In timp ce alti colegi de-ai sai, olimpici nationali si internationali din Bucuresti, Cluj, Arad sau Timisoara aveau banii necesari pentru a ajunge la Bremen, familia lui Adrian a trebuit sa vinda apartamentul de trei camere in care locuiau si sa se mute intr-unul mai ieftin pentru a face rost de bani.

Cea mai costisitoare cheltuiala pe care familia tinarului a trebuit sa o suporte a fost cea pentru asigurarea medicala, care costa 500 de euro, la care s-au adaugat drumul si alte citeva cheltuieli ce totalizau in jur de 1.000 de euro. "Am fost la peste 20 de firme si partide politice, dar nu am primit nici un ban. Am mers singuri. La partidele politice ne-au refuzat, spunind ca sunt in campanie electorala", spunea, in 2004, Adrian. Norocul, insa, i-a suris si cu ajutorul Ziarului de Iasi si a omului de afaceri Gabriel Mardarasevici, caruia ii multumeste, si astfel Adrian a putut pleca la studii in Germania.

Angajat la compania care a creat Wall-E

Pentru a se putea intretine si pe durata studiilor masterale, tinarul a muncit in continuare pentru a face rost de bani. A spalat eprubete in laboratoarele de cercetare, a aranjat dosare, a predat in Universitate si chiar si in sistemul preuniversitar din Germania. "In fiecare vara am lucrat in cercetare in Statele Unite, cu internshipuri, la locuri precum Universitatea din California si Santa Barbara, la NASA si la studiourile de animatie Pixar, o companie de filme 3D care a realizat si Toy Story sau Wall-E. Aceste experiente de cercetare m-au ajutat sa intru la programe de doctorat la Universitatile Stanford, Cambridge, Oxford, Carnegie Mellon si ETH. Am ales programul de inginerie electrica de la Stanford", spune Adrian.

Aici tinarul studiaza sistemele ingineresti de scara larga in care factorul uman joaca un rol important, in principal sistemele energetice si de transport. "Concret, grupul din care fac parte colaboreaza cu companii de electricitate, transport public, autostrazi pentru a colecta date despre cum sunt folosite aceste resurse. Analizam datele folosind tehnici de modelare statistica si implementam proiecte care studiaza cum diversi factori economici influenteaza cererea si oferta", explica tinarul. Acesta este un domeniu relativ nou de cercetare, care presupune o abordare interdisciplinara.

Critica fabricile de diplome

Cu toate ca apreciaza sistemul educational american, tinarul este de parere ca marea diferenta dintre Romania si Statele Unite este respectul pe care studentii il au fata de profesori. "Un lucru pe care il apreciez pozitiv in sistemul liceal din Romania este un mai mare respect fata de profesor ca in Germania sau America. In schimb, in America educatia se ia foarte in serios, mai ales cea universitara, atit de catre liceu, de catre parinti si studenti. Procesul de admitere la facultate incepe nu de putine ori la inceputul liceului. Studentul este principalul responsabil pentru cariera universitara si nu de putine ori munceste ca sa se intretina", explica ieseanul.

Experienta acestuia readuce in discutie problema "fabricilor de diplome". Daca in sistemele educationale pe care a avut ocazia sa le vada numarul celor care au acces la studii universitare este mai mic, acelasi lucru nu poate fi spus si despre sistemul din tara, unde numarul absolventilor a crescut constant in ultimii ani. "Sistemul romanesc, dupa ani de comunism, este «antrenat» pentru a produce diplome in masa pentru ca tot cetateanul are dreptul la educatie universitara. Cred ca procentul absolventilor de studii universitare in Romania e semnificativ mai mare ca in Germania sau America. Impresia mea este ca sistemul vestic este gindit ca sa produca cetateni de valoare pentru tara, cu o pregatire temeinica, constiinta de responsabilitate civica si gindire libera si critica. Sistemul romanesc e gindit ca sa produca in masa o forta de munca docila pentru fabricile si uzinele azi inexistente", este de parere Adrian.

Conform acestuia, ceea ce lipseste in Romania nu sint neaparat banii, ci mentalitatea vestica, sprijinul initiativei personale, informatia si oportunitatile. "Personal, cred ca in Romania rolul statului e doar sa colecteze taxe", sustine tinarul, in conditiile in care bugetul anual de care beneficiaza Universitatea Stanford este comparabil cu cel alocat invatamintului si cercetarii in Romania.

Adrian nu stie daca se va intoarce in tara. Locurile de munca din Romania la ora actuala nu necesita pregatirea pe care universitatile din Germania si America i-au oferit-o. "Tot ce imi pot imagina acum este un post de conducere intr-o companie multinationala cu filiale in Romania. Doresc, insa, sa ma intorc in Europa si sa activez in serviciul public in Comisia Europeana sau, de ce nu, in Parlamentul European", spune el.

Sfatul acestuia pentru tinerii care ar dori sa ii urmeze exemplul si sa studieze in strainatate este sa fie informati. "Poti ajunge la universitatile de top din Europa si America fara sa fii geniu sau olimpic, totul e sa muncesti, sa fii serios si informat", afirma Adrian Albert.

Vrea sa descifreze genomul uman cu ajutorul matematicii

Oana Carja este studenta in anul II la doctorat la aceeasi Universitate Stanford si, cu ajutorul matematicii si-a propus sa desluseasca secretele codului genetic uman pentru a activa in domeniul medicinei personalizate. Pasiunea acesteia pentru matematica i-a fost insuflata chiar de mica, tatal sau, prof. univ. dr. Ovidiu Carja fiind in prezent decanul Facultatii de Matematica de la Universitatea "Cuza".

"Este un domeniu fascinant", spune tinara, pasionata de bioinformatica. Aceasta este o stiinta relativ noua care utilizeaza modele matematice, statistica si informatica. A crescut in Iasi, a fost eleva a Colegiului "C. Negruzzi", iar apoi studenta in cadrul Facultatii de Matematica de la Universitatea "Al.I. Cuza". A fost sefa de promotie si in liceu, dar si in facultate. "Este un departament extrem de bun, niste profesori deosebiti care iti construiesc o baza matematica foarte puternica. Datorita acestui fapt studentii de matematica ieseni sint foarte bine priviti la universitatile din Europa si America si au sanse foarte mari sa fie acceptati la Master sau la Doctorat la universitati de prestigiu din intreaga lume", spune tinara, care in anul al II-lea de facultate, in timpul verii a facut un internship in bioinformatica la un institut de cercetare din Statele Unite, unde a facut cunostinta pentru prima data cu genetica computationala si biomatematica.

"Am fost intotdeauna pasionata de matematica si de pletora de aplicatii pe care le poate avea – modele matematice sint folosite la bursa, pe Wall Street, la NASA, cind se construieste o racheta noua, la Google, unde cercetatorii folosesc ecuatii complicate pentru a optimiza felul in care primim noi rezultatele cind cautam ceva online si, mai nou, si in medicina", povesteste Oana.

Din anul 2000, de cind cercetatorii au putut descifra codul genetic uman in totalitate, a inceput si calatoria tinerei in acest domeniu. Mai intii prin cercetare proprie, apoi in mod concret.

"Zona are o energie deosebita"

Acceptarea la studii la prestigioasa universitate a constituit pentru tinara ieseanca un prim pas in dezvoltarea carierei la care visa. "Stanford este un loc fenomenal: universitatea este plina de studenti si este foarte motivant sa fii in mijlocul lor. Este chiar in mijlocul zonei care se numeste Silicon Valley, unde sint toate companiile tech, ca Google, Facebook sau Twitter, asa ca zona are o energie deosebita, in sensul ca esti inconjurat de oameni foarte ambitiosi, foarte muncitori si asta te motiveaza si pe tine sa dai tot ce ai mai bun", explica Oana Carja.

Cu toate ca mediul in care lucreaza acum este unul performant, competitiv, tinara nu poate uita punctul de unde a plecat, mai ales ca aici si-a inceput inca de pe bancile facultatii activitatea de cercetare de care este atit de pasionata. "Am lucrat in anul IV cu prof. acad. Viorel Barbu in procesarea imaginilor si a fost o experienta extraordinara care a inceput formarea mea ca cercetator. Parerea mea este ca cercetarea in matematica din Romania nu este cu nimic mai prejos decit cercetarea in alte departamente poate la universitati mai prestigioase din lume", spune Oana.

Decizia sa de a se inscrie la Facultatea de Matematica a fost privita si atunci cu reticenta, din cauza optiunilor aparent limitate de cariera. "E pacat ca nu aplica mai multi studenti la Matematica. Pe vremea cind eram in liceu si eram intrebata la ce departament ma duc, colegii mei asociau imediat matematica cu o cariera de profesor de liceu sau de facultate tot in matematica. Dar asta e foarte departe de adevar: matematicienii sint cautati peste tot, in toate domeniile si unele dintre cele mai apreciate posturi in industrie, la diferite companii, sunt cele cu o baza matematica puternica", explica Oana Carja.

La petreceri alaturi de fondatorii Facebook sau YouTube

Pe linga activitatile obligatorii, in campusul in care locuieste Oana impreuna cu ceilalti colegi se bucura de o viata din care nu lipsesc intilnirile, petrecerile sau activitatile recreative. "Asta e, intr-adevar, o mare diferenta intre cele doua facultati. La Stanford sint mult mai multe oportunitati pentru studenti. Eu, de exemplu, iau cursuri de yoga, golf, calarie, sailing sau tenis. In campus sint mult mai multe conferinte interesante. Bill Gates, de exemplu, vine in fiecare an. Chiar si la o petrecere la care te duci poti sa dai peste fondatorul Facebook sau YouTube", povesteste Oana.

In tara nu stie cind sau daca se va mai intoarce. Cu toate ca intreaga sa familie se afla aici, o cariera in domeniul sau de cercetare in Romania ar fi dificil de urmat. "Imi este foarte dor de familia mea, insa eu m-am acomodat foarte bine aici, am foarte multi prieteni si din punct de vedere profesional nu cred ca o intoarcere definitiva ar fi cel mai bun lucru pentru cariera mea. As vrea foarte mult sa ma intorc si sa incep colaborari cu cercetatori romani, dar din cauza ca bioinformatica este un domeniu relativ nou si foarte interdisciplinar, nu este inca foarte dezvoltata in Romania. Or, acesta este obiectivul meu acum, sa invat cit mai mult si sa contribui prin cunostintele mele la noi descoperiri in medicina si in prevenirea bolilor", spune Oana.