Chimcomplex si Letea au fost scoase la privatizare

Chimcomplex a avut multe oferte
Chimcomplex are un capital social de aproape 179 de miliarde de lei si un numar de 2.000 de angajati. Combinatul este unul dintre cei mai importanti fabricanti de produse clorosodice din Romania. O investitie de acum sase ani in instalatia Soda M a facut procesul de fabricatie performant si este, acum, principala atractie la Chimcomplex. Si pentru Chimcomplex se pare ca a aparut un investitor interesat, firma austrieca Hovis Gmbh, care este, acum, actionarul majoritar la fabrica de celuloza Somes Dej, la care a cumparat, in anul 2000, 77% din actiuni. Privatizarea combinatului a demarat in august 1997, dar pentru ca fostul FPS nu si-a finalizat procedurile organizatorice, licitatiile nu s-au mai tinut. S-au primit scrisori de intentie si au existat contacte directe cu investitori din Austria, Ungaria, SUA, Franta, Spania etc., iar in ianuarie 1998 a avut loc ultima runda de negocieri cu firma Interchim din Austria, dupa care aceasta nu a mai dat nici un semn de viata. In octombrie 1998, a aparut din nou anuntul pentru vinzarea pachetului de actiuni al FPS (51%) la Chimcomplex, prin negociere directa. Partile nu au ajuns la consens, iar in aprilie 1999, Guvernul a prelungit, printr-o ordonanta de urgenta, perioada de valabilitate a ofertei de privatizare pentru combinat.
Letea are nevoie de o infuzie de capital
Pachetul pus in joc de APAPS la Letea Bacau contine aproape 80% din actiunile societatii. De aceasta societate, care are un capital social de peste 70 de miliarde de lei, s-a intereat insistent, in ultimul timp, primarul municipiului Bacau, Dumitru Sechelariu. Acesta crede ca societatea Letea are nevoie de o infuzie de capital, de circa 10 milioane de dolari si a precizat ca Letea va putea fi recapitalizata si
repusa pe picioare in circa doi-trei ani. Anul trecut, Letea a functionat doar la circa 58% din capacitate, respectiv numai cu instalatia de fabricat hirtie de ziar si cu cea de fabricat hirtie igienica. Instalatiiile de fabricat hirtie de scris – tipar, cartoane si caiete sint in conservare din anul 1997, ca urmare a restringerii impuse de cererea scazuta de pe piata hirtiei, dar si de concurenta exercitata de alti producatori interni sau de importatori. In anul 2001, s-au fabricat 58.000 de tone de hirtie de ziar, care au fost distribuite pe piata interna si externa. Ceea ce a influentat negativ indicatorii de eficienta au fost dificultatile in aprovizionarea ritmica, mai ales in semestrul al doilea, problemele in mentenanta instalatiilor, care au determinat cheltuieli suplimentare cu reviziile si reparatiile, conjunctura nefavorabila pe piata externa, cu cerere si peturi in scadere si volumul mare al datoriilor, aferente unor finantari de la Ministerul de Finante, de la care pornesc penalizari foarte mari. (Petru DONE)