Industria meditatiilor

Cine face meditatii?
Daca tinem cont de anvergura pe care a lut-o fenomenul meditatiilor, formula "toata lumea face pregatire" ar fi un raspuns cit se poate de nimerit pentru o astfel de intrebare. Practic, elevii care fac meditatii se pot imparti in mai multe categorii: cei din clasa a VIII-a, liceenii de-a XII-a si copiii de 7-8 ani ai caror parinti tin mortis ca odraslele lor sa fie "asi" in informatica, limbi straine, vioara sau alte fantezii parintesti. O a patra categorie ar fi cea scolarilor de bani gata care, pentru a nu ramine de caruta, incearca sa recupereze in particular ceea ce nu au invatat la scoala. Acestia insa, sint destul de putini si, spun specialistii in domeniu, nu sint reprezentativi.
Daca elevii din ani terminali au motivatia pregatirii pentru admiterea in liceu ori, mai nou, pentru examenul de capacitate sau pentru facultate, in cazul pustilor de 7-8 ani explicatiile sint mai nuantate. "Nu cred ca, in acest caz, e vorba de meditatii propriu-zise in sensul aprofundarii unor cunostinte, ci mai degraba de dorinta sau orgoliul unor parinti cu bani care cred ca asimilarea unei limbi straine sau a informaticii le-ar putea crea un avantaj copiilor lor. Cit priveste virsta scazuta, probabil se merge pe ideea ca, la o virsta mica, cunostintele se asimileaza mai bine", ne-a declarat "meditatorul". Pe de alta parte, multi dintre cei chestionati, au fost de parere ca profesorii care se incumeta sa faca pregatire cu micutii doritori de informatica sau limbi staine trebuie sa fie pedagogi foarte buni. "La aceasta virsta trebuie, mai degraba, sa faci niste lectii sub forma de jocuri", a continuat profesorul amintit.
"Daca nu faci pregatire, nu intri la facultate"
Cei mai multi elevi care fac meditatii sint cei de clasele a VIII-a si a XII-a. In cazul primilor, sistemul meditatiilor are toate sansele sa se reduca simtitor odata cu inlocuirea admiterii in liceu cu examenul de capacitate. Chiar daca, printr-o miscare de ultima ora, MEN a adaugat "capacitatii" si un test la o materie specifica profilului la care se concureaza, specialistii sustin ca pregatirile absolventilor de gimnaziu vor scadea in intensitate.
Nu acelasi lucru se poate spune despre liceeni, care incep sa faca pregatire pentru facultate inca din clasa a XI-a. "Daca nu faci pregatire, nu intri la facultate", ne-a declarat o mamica care-si astepta fata sa iasa de la meditatie. Un adevar recunoscut pina si de ministrul Andrei Marga.
"Multe facultati au adoptat sistemul examenelor tip grila, care nu se aplica in scoli. Pe de alta parte, in conditiile unei concurente acerbe, subiectele date la un examen de admitere la facultate sint dintre cele mai grele. Pentru aprofundarea lor trebuie, logic, un timp mai indelungat care, in conditiile programelor scolare actuale, nu se poate regasi in decursul unei zile de scoala. Drept urmare, unui elev nu-i ramine altceva de facut decit sa apeleze la meditatii", si-a continuat explicatia profesorul nostru. Pentru a-si sustine afirmatiile, el a dat exemplul facultatii de drept, unde proba de limba romana cere, in proportie de 50%, cunostinte de lexic, care sint abordate numai la sectiile cu profil filologic.
"Ceea ce s-a intimplat in vara la bac m-a pus serios pe ginduri"
Unii profesori cred ca tendinta facultatilor de a renunta la admiterea clasica in favoarea rezultatelor de la bacalaureat se va generaliza, ceea ce va duce la reducerea meditatiilor. Ideea nu este insa impartasita si de elevii de-a XII-a care spun ca acum vor face pregatire pentru bacalaureat. "Ceea ce s-a intimplat in vara la bac m-a pus serios pe ginduri si nu vreau sa am vreo surpriza. Cum bac-ul are acum si mai multe probe, mi se pare normal sa fac pregatire la cel putin doua materii", ne-a marturisit o domnisoara care va termina in vara cursurile Colegiului "Ferdinand I".
Multe cadre didactice si-au manifestat dezabrobarea in legatura cu acest punct de vedere pe motiv ca, in conditiile unei programe de bacalaureat "aerisita", cunostintele necesare examenului de maturitate se pot preda, lejer, in timpul orelor de clasa. Aceasta pozitie este insa subminata, citeodata, chiar de unii profesori care "nu reusesc" sa treaca prin toata materia de bac, aspect recunoscut si de "meditatorul" intervievat de "Monitorul". De altfel, acesta ne-a relatat ca, in vara, un licean de-a XII-a dintr-un liceu de elita al Bacaului a achizitionat contra sumei de 100.000 de lei un caiet ce cuprindea temele pentru bac facute cu un an inainte, la o alta clasa, deoarece la clasa in care invata nu s-a facut toata materia.
In aceste conditii, industria meditatiilor nu are, practic, nici o sansa sa dea faliment. "Meditatiile vor scadea in intensitate doar atunci cind numarul locurilor la facultate va echivala intr-o oarecare masura numarul celor cu diploma de bacalaureat. Momentan, nu cred ca facultatile vor renunta la sistemul de admitere bazat pe examene pentru ca bacalaureatul nu le ofera inca, in ciuda parerilor oficiale, o evaluare unitara a cunostintelor absolventilor de liceu", a fost de parere profesorul nostru.
Cit se cistiga de pe urma meditatiilor?
Din punctul de vedere al celor care acorda meditatii, singura ratiune de a fi a acestora este "completarea" salariilor de mizerie ale profesorilor. De altfel, multi profesori sustin ca niste salarii decente i-ar determina sa renunte in buna masura la pregatirile suplimentare. "Daca profesorii ar avea lefuri cit de cit decente, meditatiile ar disparea de la sine. In timpul meu liber as putea sa fac cu totul altceva. S-a gindit cineva ca pina si un profesor are nevoie de odihna?", ne-a declarat profesorul de matematica Francisc Cosa, fost inspector de specialitate.
Ceva mai nuantate sint motivele care stau la baza meditatiilor date de studenti. Constienti de limitele lor, acestia prefera sa predea, de regula, elevilor de gimnaziu. "Fac pregatire, in primul rind , pentru a cistiga citiva bani in plus, dar aceasta activitate ma ajuta sa capat si experienta didactica in conditiile in care, la facultate, aceasta este practic nula", ne-a marturisit un student de la "romana-engleza".
Toti profesorii intrebati au raspuns ca sumele rezultate in urma orelor de pregatire nu au imbogatit pe nimeni. Pretul actual al unei sedinte (aproximativ 2 ore) variaza intre 25.000 si 50.000 de lei. Unii profesori percep chiar si 60.000 de lei pe sedinta, insa acestia sint destul de putini. Astfel, in urma unui calcul simplu, rezulta ca un profesor al carui tarif este de 30.000 de lei sedinta si are la pregatire, in medie, 10 copii, cistiga cam 1,2 milioane de lei pe luna. Pretul orelor de meditatie scade in cazul studentilor, acestia luind in schimbul a doua ore de pregatire aproximativ 20.000 – 35.000 de lei.
In schimb, tarifele cresc sensibil atunci cind un aspirant la statutul de student apeleaza la un profesor universitar din centrele cu traditie, in special Iasi sau Bucuresti. "Cunosc un caz cind, un fost elev de-al meu a platit pentru un singur test la Bucuresti, 200.000 de lei", a exemplificat profesorul care ne-a introdus in culisele meditatiilor.
Acesta a recunoscut, totodata, ca unii profesori au dezvoltat o adevarata industrie a meditatiilor sau ca, altii, in special cei noi veniti in "bransa", apeleaza la tot felul de tertipuri pentru a-si atrage elevii la meditatie. Uneori se ajunge pina acolo incit scolarii sint pur si simplu santajati cu note mici daca nu accepta sa faca pregatire cu unul sau altul din profesori.
Impozitul pe meditatii
Imediat dupa greva profesorilor, ministrul de finante, Traian Remes, a lansat o idee pe care caderel didactice au luat-o, in cel mai bun caz, ca pe o gluma buna: impozitarea veniturilor rezultate in urma meditatiilor. Toti profesorii chestionati s-au aratat deosebit de sceptici in ceea ce priveste posibilitatile efective de aplicare a ideii lui Remes. O parere care a primit o confirmare chiar de la cel care ar fi trebuit sa se ocupe de acest lucru, directorul Administratiei Financiare, Alistir Pocovnicu. "E practic imposibil sa se faca asa ceva. In primul rind, pentru ca e foarte greu sa afli care profesori fac meditatie. De altfel, noi nici nu sintem abilitati legal sa controlam care profesori fac pregatire si care nu. Noi facem eventualele verificari doar pe baza plingerilor pe care le primim si, oricum, sumele ar fi infime", ne-a declarat seful fiscului bacauan.
Potrivit specialistilor de la "financiar", o mica "speranta" in ceea ce priveste impozitarea meditatiilor ar putea aparea odata cu introducerea impozitului pe venitul total. Moment in care unii parinti ar putea cere meditatorilor o chitanta prin care sa dovedeasca cheltuielile facute, ceea ce le-ar permite o diminuare a impozitului. "Aceasta varianta eate, insa, foarte putin probabila", au recunoscut lucratorii de la fisc.
Unii profesori sint, totusi, corecti si-si declara singuri cel putin o parte din venituri. In scriptele Administratiei Financiare sint trecuti 16 profesori care, anual, platesc un impozit de 11 milioane in conditiile in care venitul declarat este de 51 de milioane. Conform acelorasi surse, cel mai mare cistig anual declarat al unui meditator a fost de 10 milioane de lei, pe care l-a obtinut universitarul bacauan Valeriu Popa, un as in analiza matematica si matematici speciale. Profesorul care ne-a oferit detalii despre acest fenomen, si care ne-a solicitat anonimatul, se numara printre cei care isi declara veniturile din meditatii la Administratiua Financiara. (Eduard CUCU)