Inchisoarea copiilor – o cooperativa a muncii in zadar

Pe drumul judetean 212, la 17 kilometri de municipiu, Centrul de Reeducare Tichilesti, supranumit si "inchisoarea copiilor", lupta din rasputeri sa obisnuiasca niste adolescenti privati de libertate taman cu ideea de libertate. Incarcerarea minorilor delicventi este dezagreata chiar de voci din sistem. Angajatii CR Tichilesti au reusit sa dea institutiei un aer "uman" transformind mai vechea puscarie intr-o scoala. Din pacate, scoala pastreaza portile din fier iar legea impusa de institutionalizati, aici, este una "a pumnului", in care moneda de schimb a tinerilor "scapati" este pachetul de tigari.
Unul dintre psihologii de la CR Tichilesti, Dinu Vlavian, a afirmat ca "sistemul privarii de libertate este nociv prin el insusi", iar celalalt psiholog, Ionel Dinca, a expus o intreaga teorie pentru a conchide ca, "de fapt, CR Tichilesti este o cooperativa a muncii in zadar, in conditiile in care tinerii de aici isi petrec 80 la suta din perioada de institutionalizare invatind sa se adapteze la privarea de libertate iar atunci cind au libertate nu stiu ce sa faca, intrebind frecvent: Ce fac eu cind plec de aici?". Un punct de vedere similar are si purtatorul de cuvint al Directiei Generale a Penitenciarelor, Marius Stef.
Creste numarul minorilor pedepsiti cu inchisoarea!
Daca "afara" copiii sint urmariti, testati psihologic de la gradinita, la noi, se incearca doar tratarea efectului. Primul pas in acest sens nu este consilierea ci privarea de libertate, in regim de reeducare sau de detentie. "Intrebati-i pe domnii judecatori daca au vazut, vreodata, sau citi dintre ei au vazut un centru de reeducare, pentru a ne trimite atitia minori", a insistat psihologul Vlavian. Pe de alta parte, purtatorul de cuvint al Directiei Generale a Penitenciarelor, Marius Stef a opinat: "In momentul de fata, datorita prevederilor avantajoase care permit liberarea conditionata in cazul pedepsei cu inchisoarea, atit parintii minorilor cit si avocatii prefera sa ceara instantelor de judecata aplicarea acestei pedepse in locul masurii de internare intr-un centru de reeducare. In consecinta, numarul minorilor internati in ultimii ani in centrele de reeducare a fost in continua scadere. Acum, in tara avem 690 de minori internati in CR-uri si 1014 care executa pedeapsa inchisorii. Pozitia noastra vizavi de acest fapt e ca penitenciarele nu pot asigura conditii adecvate pentru desfasurarea de programe socio-educative in vederea resocializarii acestei categorii de delicventi, avind in vedere spatiul cit si numarul redus de specialisti. Acesta e un motiv in plus pentru care DGP sprijina pachetul de legi aflat acum in discutii, legi care ne-ar oferi mai multe pirghii privind actele de resocializare."
De altfel, la ultima sa descindere in Braila, directorul general al DGP, Marian Mihai Eftimescu sustinea ca "CR Tichilesti va fi un centru pilot al transformarilor din sistemul penitenciar, fiindca aici m-am simtit ca intr-o scoala, nu ca intr-o inchisoare".
Homosexualitatea se manifesta accidental, dar analfabetismul se intinde "in pata de ulei"
Minorii institutionalizati la CR Tichilesti sint considerati elevi, iar nu detinuti, chiar daca intre ei functioneaza o ierarhie specifica detentiei, una a "celui mai tare". Cel mai tare il supune pe proaspatul venit si pe cel mai slab. Ceea ce ingrijoreaza este analfabetismul. Profesorii centrului sint ingroziti de avalansa de tineri analfabeti pe care trebuie sa-i scoleasca: "40 la suta dintre noii veniti sint analfabeti. Avem, acum, cinci clase pentru analfabeti. Peste 100 de elevi", sustine psihologul Vlavian.
In alta ordine de idei, adolescentul institutionalizat nu difera, prin nimic, de cel din libertate. Primul manifesta doar o flexibilitate net superioara. "Adolescentii privati de libertate nu difera semnificativ. Mediul de penitenciar isi pune, insa, amprenta asupra comportamentului sau. Problemele familiale majore, preocuparile sexuale refulate, starea de tensiune, anxietatea si teama constituie dominantele caracteristice ale adolescentului internat. De asemenea, responsabilitatea adolescentului de aici este foarte scazuta. Le lipsesc cu desavirsire cei sapte ani de acasa, socializarea primara. Socializarea le lipseste mai mult decit responsabilitatea. Doar 10 la suta dintre ei sint recuperabili. Au, in schimb, o flexibilitate foarte crescuta, mult peste cea a adolescentului normal. Ei refuza atitudinea autoritara, manifesta dragoste de aventura, nonformalism, egoism si se concentreaza pe amuzament, spontaneitate, nestatornicie si lipsa cenzurii. Toate acestea explica un comportament deviant", a declarat psihologul Dinca.
Ca intre tinerii internati se aplica o "lege a junglei", ca exista homosexualitate si viol intre ei nu neaga nici primul om din sistem, respectiv directorul DGP: "In penitenciare, homosexualitatea ca si cazurile de autoranire se datoreaza supraaglomerarii", sustinea Marian Mihai Eftimescu. La CR Tichilesti nu exista supraaglomerare, exista, insa, cazuri de viol si homosexualitate. Ca si cazuri de autoraniri. "Homosexualitatea se manifesta conjunctural, accidental. Pot sa afirm sus si tare ca aici nu sint homosexuali adevarati. Actul sexual dintre ei e obiectul unui tirg. Pentru un pachet de tigari! Mai degraba, tinerii de aici practica onania si alte magarioare", a declarat Ionel Dinca.
Cazurile de autoranire sint, de asemenea, in scadere. Efectivul existent acum in centru este unul din copii cuminti, multi moldoveni din Neamt, Botosani, Vaslui, Focsani, tineri cu infractiuni usoare, indeosebi furturi. Problema pe care ei o ridica adesea nu tine, culmea, de sistemul de privare de libertate ci de ceea ce-i asteapta afara. Cei mai multi nu stiu incotro s-o ia, chiar daca din centru ies cu scoala, chiar cu o meserie. Libertatea li se arata ca o prada, iar "afara" inseamna pentru ei, de cele mai multe ori, "tot o jungla". Una a supravietuirii. (Nicoleta BUTNARU)