Confesiunea lui Sorin Antohi zdruncina mediul academic iesean

marți, 05 septembrie 2006, 23:51
4 MIN
 Confesiunea lui Sorin Antohi zdruncina mediul academic iesean

„Eu nu am fost printre cei curajosi, m-am numarat totusi printre aceia care doreau sincer sfirsitul comunismului”. Declaratia, datata noiembrie 2004, ii apartine istoricului iesean Sorin Antohi – profesor la Universitatea Central-Europeana din Budapesta – si face parte dintr-un interviu despre istoria Grupului disident din Iasi, la care a fost si el asimilat. Cu doi ani inainte de a da aceste declaratii, Sorin Antohi isi vazuse dosarul la CNSAS, fara a face vreodata public faptul ca a colaborat cu Securitatea. Ii turnase si pe cei despre care declara ca reprezentau pentru Grupul disident „nucleul sau dur”: Luca Pitu, Dan Petrescu. Pe cei fara de care – cum spunea Sorin Antohi in acelasi interviu – Grupul „ar fi fost stimabil, dar nu ar fi avut forta simbolica a subversiunii”. Marturisirile sale privind colaborarea sa cu fosta Securitate, facute publice ieri, au rascolit mediul academic iesean si fostii sai prieteni.
„Exista o banuiala”
„Am semnat un angajament de colaborare cu Securitatea pe 29 martie 1976, pe cind eram elev in ultima clasa de liceu”, isi incepe Sorin Antohi confesiunea, fragment al viitoarei sale carti. El spune ca intrase in vizorul Securitatii cu doi ani inainte de a semna angajamentul, in 1974, cind era in clasa a zecea la Colegiul „Negruzzi”. Atunci, Sorin Antohi si alti doi prieteni, Dan Merisca si Sorin Simion, scoteau o revista clandestina intitulata „Major”, caustica la adresa regimului. Doi ani mai tirziu, Sorin Antohi semna angajamentul. A cedat presiunilor – sustine el – dupa ce a fost amenintat cu exmatricularea si cu puscaria.”Mi se pare de o bestialitate incredibila ce i-a putut face Securitatea: sa hartuiasca, sa ameninte un licean, la doar 17 ani. Nu stiu ce-as fi facut in locul lui. Probabil m-as fi sinucis sau as fi murit cu securistul de git”, a declarat ieri Liviu Antonesei, unul dintre fostii prieteni si membru al Grupului disident. „Exista o banuiala ca Sorin a colaborat cu Securitatea. Ma intrebam doar cind se va afla asta sigur. E trist ce se intimpla”, a adaugat Antonesei, precizind ca nu va renunta la prietenul sau. „Daca as rupe prietenia cu Sorin Antohi, ar insemna ca Secu’ si PCR sa cistige partida”, a mai spus Liviu Antonesei, care are totusi un repros pentru Sorin Antohi: „Poate ar fi trebuit sa ne marturiseasca toate acestea chiar in ’90. Dar poate ca atunci i-a fost rusine si teama sa nu ne piarda. Si poate chiar ne pierdea. Pe cind acum, cu trecerea timpului, am devenit mai intelepti”.
„Nu el ne-a facut rau”
Potrivit datelor existente in arhiva CNSAS, Sorin Antohi a furnizat, intre aprilie 1976 si mai 1978, 10 note informative, sub numele conspirativ „Valentin”. In decembrie 1978 a fost scos din reteaua informativa „pe motive de nesinceritate”, pentru a fi reactivat in intervalul 1980 – 1982. „M-am resemnat la mizerie morala”, spune despre acei ani Sorin Antohi, marturisind ca a dat note informative despre „multi dintre cei de care am fost cel mai apropiat, de la care am invatat cel mai mult”, nominalizindu-i pe Dan Petrescu, Luca Pitu si Tereza Culianu-Petrescu. „Nimic din ce voi fi scris despre ei, cit voi fi scris, nu-i acuza de ceva, nu le atribuia fapte sau afirmatii incriminabile”, sustine Sorin Antohi.
„Avem de-a face cu un document uman cutremurator si unic, si speram sa aiba parte si de alte comentarii decit cele cu care ne-am obisnuit deja, venite de la persoane care se erijeaza in judecatori morali ai natiei. In ceea ce priveste referirile la relatiile lui Sorin Antohi cu noi, confesiunea nu afecteaza cu nimic prietenia ce i-o purtam. Sintem perfect convinsi ca nu el ne-a facut rau”, este declaratia data ieri de Dan Petrescu si Tereza Culianu-Petrescu.
Valeriu Gherghel, un fost colaborator al revistei „Dialog”, publicatie in jurul careia s-a cristalizat Grupul disident din Iasi si al carei redactor-sef a fost intre 1981 si 1983 Sorin Antohi, indeamna la o judecata calma a confesiunii acestuia.”Nu cred ca e bine sa reactionam foarte nervos cind ne intilnim cu un astfel de caz mai mult decit regretabil. Am sugerat recent (intr-un articol care nu a fost, din pacate, bine inteles de unii cititori, si sugerez si cu acest prilej) moderatie, cumpanire, calm. Asta nu inseamna ca aprob pe turnatori. Nicidecum. Solicit insa prudenta si analiza atenta a fiecarui caz in parte. Fereasca Domnul de surprize si mai mari!”.
Turnator si urmarit
Poate unul dintre cei mai afectati de marturisirile lui Antohi este profesorul si fostul disident anticomunist Alexandru Calinescu. „Eu sint nasul de cununie al lui Sorin. Nu ma pot pronunta acum referitor la marturiile lui. Mai am nevoie de putin timp, sa las lucrurile sa se decanteze”, a spus ieri Alexandru Calinescu. Nici academicianul Alexandru Zub, al carui discipol declarat se considera Sorin Antohi – si impreuna cu care a realizat cartea de dialoguri „Oglinzi retrovizoare” – nu a dorit sa comenteze marturisirile acestuia: „Nu doresc sa comentez acum. O voi face in felul meu”.
Intr-un rastimp de 12 ani, intre 1976 si 1988, Sorin Antohi a fost, pe rind, licean hartuit de Securitate, turnator si urmarit. A fost unul dintre cei ale caror case au fost perchezitionate la ordinul ministrului de Interne Tudor Postelnicu in 1983 si despre care fostul sef al Securitatii Iasi Constantin Ciurlau scria, in 27 decembrie 1988, ca „se situeaza pe o pozitie contestatara cu privire la politica partidului si statului nostru”. Inainte de asta insa, Sorin Antohi si-a turnat prietenii la Securitate.

Comentarii