Infractorii de linga noi

Cei care intind mina pentru a primi de pomana au impinzit orasul, putind fi acum intilniti oriunde: in fata bisericilor, a hotelurilor, a magazinelor si chiar la semafoare, oriunde se invirt si cei din "lumea buna". Murdari, zdrentarosi si lasind la vedere o infirmitate sau o rana oribila, cersetorii au ajuns sa faca parte din peisajul orasului. Paradoxal, cei care le arunca cite un banut devin astfel complicii unei infractiuni prevazute de Codul Penal: aceea de cersetorie. In ciuda acestei prevederi, foarte putini milogi au ajuns in boxa acuzatilor, pentru simplul motiv ca nu sint luati de pe strada, nefiind intocmite dosare penale pe numele lor.
In plus, pentru aducera unei astfel de acuzatii trebuie realizate mai multe "operatiuni" care mai de care mai costisitoare, deoarece, asa cum se prevede in Codul Penal, cersetoria reprezinta " fapta persoanei care, avind capacitatea de munci apeleza in mod repetat la mila publica". Pentru a dovedi ca omul poate munci dar nu vrea, persoana prinsa cersind trebuie dusa la un laborator pentru a se dovedi ca are incapacitate de munca. Aceste "operatiuni" costa si de aceea autoritatile nici nu se obosesc sa-i adune de pe strada.
Vagabonzilor ar trebui sa li se asigure un loc de munca
O alta categorie de persoane aflate zilnic pe strazi sint boschetarii, vagabondajul inscriindu-se intre infractiunile prevazute de lege. Potrivit Codului Penal, "fapta persoanei care nu are locuinta statornica si nici mijloace de trai si care, desi are capacitatea de a munci, nu exercita in mod obisnuit o ocupatie sau o profesie ori nu presteaza nici o alta munca pentru intretinerea sa, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la trei ani."
Si in acest caz este dificil de probat infractiunea, fiind necesar sa se verifice daca persoana si-a cautat un loc de munca si daca ea poate munci cu adevarat. De cele mai multe ori se stabileste ca omul este un nenorocit al sortii si ca nu ar putea munci niciodata. De altfel, chiar daca s-ar stabili ca omul are capacitatea de a munci, legea nu ii prea poate ajuta cu nimic pe cei care nu au alte venituri pentru a se intretine. Singura solutie ca aceste persoane sa nu mai fie vazute pe strazi ar fi aceea ca statul sa le gaseasca de munca, optiune care in conditiile actuale este imposibil de pus in practica.
Cersetorii minori sint incredintati parintilor
Cea mai frecventa solutie la care recurg oamenii legii in cazul minorilor prinsi la cersit este aceea de a-i reda familiilor. Intr-o razie efectuata la finele saptaminii trecute de o echipa formata din 94 de politisti, au fost prinsi cu mina intinsa nu mai putin de sapte pusti. Desi ar fi putut sa le faca dosar penal, minorii au scapat basma curata, fiind doar incredintati parintilor pentru o mai atenta supraveghere.
Boschetarii intra in evidentele Politiei
In urma aceleiasi actiuni organizate de lucratorii IJP Galati pentru prevenirea infractiunilor savirsite in locurile aglomerate, au fost depistati opt vagabonzi care au fost dusi la sediu pentru a fi identificati. "In cazul acestor categorii de persoane fara domiciliu este necesar acest procedeu, care are un caracter preventiv. Se poate intimpla vreun incident in acest mediu soldat cu moartea unuia dintre ei, iar noua ne-ar veni foarte greu sa descoperim cine sint. De fiecare data cind sint depistati, acestia sint dusi la sectie, unde sint amprentati, fotografiati si li se iau datele de stare civila. Asa se face ca asemenea persoane apar in evidenta noastra", ne-a declarat purtatorul de cuvint al Inspectoratului Judetean de Politie, maiorul Ion Maris. (Cristina SARBESCU)