Guvernul ia de la ieseni si da la clujeni

Guvernul se implica activ in stabilirea facturilor de la intretinere. Subventiile acordate de la nivelul Guvernului catre termocentrale par sa tina doar de factorul politic. La Iasi, subventia a scazut de la data de 1 ianuarie cu aproape 25%. La Cluj insa, subventia a fost majorata si a ajuns pina la aproape 100 lei pe gigacalorie, mai mare cu peste 50% decit suma alocata Iasului. Datele au fost luate din documente publice, ordinele Ministerului Administratiei si Internelor prin care s-au alocat subventiile catre termocentrale.

Si Timisoara „sufera" alaturi de Iasi

Subventiile alocate de Guvern pentru termocentrale sint extrem de importante. In cele mai multe cazuri, costurile de productie din sistemul energetic sint cu mult mai mari decit sumele incasate de la populatie. Diferenta ar trebui sa fie suportata de la bugetul local si de la bugetul national. In caz contrar, termocentrala functioneaza cu pierderi si apar tot felul de complicatii, cresc datoriile la bugetul de stat, la furnizori, apar blocaje financiare. La Iasi, situatia din ultimii ani a adus CET in pragul falimentului. Nici masurile guvernamentale nu au ajutat societatea ieseana. Anuntata reducere a subventiilor a fost aplicata doar la citeva termocentrale. Dintre orasele mari, Iasul si Timisoara au cele mai mari probleme. La Timisoara subventia de 71,87 lei/gigacalorie a ajuns in 2011 la doar aproape 41 lei/ gigacalorie. In cazul Iasului, daca in 2010 subventia a crescut la 80 lei, fata de 60 lei in 2009, pentru 2011 s-au stabilit 61 lei/gigacalorie. Exista insa si cazuri fericite. Guvernul a considerat ca la Cluj, de exemplu, subventia alocata in 2011 trebuie sa creasca. Majorarea nu este foarte mare, dar aduce ajutorul guvernamental la aproape 100 lei/gigacalorie. De altfel, si in 2009 si in 2010, subventiile pe gigacalorie acordate la Cluj au fost de aproximativ 97 lei/gigacalorie. In ceea ce priveste productia de gigacalorii, nu exista diferente mari intre Iasi si Cluj. CET are estimata o productie de 348.000 gigacalorii, iar termocentrala din Cluj, o productie de 326.000 gigacalorii. La nivel de combustibili utilizati pentru producerea energiei termice nu ar trebui sa apara diferente atit de mari. Huila folosita de CET face parte din grupa de combustibili scumpi. Nici in cazul altor localitati conduse de primari PDL nu s-au inregistrat modificari mari in cazul subventiei guvernamentale. La Botosani de exemplu, subventia a ramas aceeasi in ultimii trei ani, de aproape 80 de lei/gigacalorie. La Alba Iulia a crescut din 2010 in 2011 de la 85 lei/gigacaliorie, la 89 lei. La Piatra Neamt subventia a ramas la fel, la suma de 103 lei/gigacalorie. Nici la Ploiesti nu au fost inregistrate diferente, suma fiind aceeasi, de 57 lei/gigacalorie. La Arad, ca o exceptie intre orasele „portocalii", subventia a fost diminuata de la 46 lei la 40 lei/ gigacalorie. O reducere de 5% a fost aplicata si in cazul Sucevei, unde subventia a ajuns la 61 lei/gigacalorie, de la 64 lei/gigacalorie.

Acuzatii PSD-PDL

Autoritatile trateaza situatia subventiilor doar din punct de vedere politic. Social-democratii si democrat-liberalii se acuza reciproc in cazul subventiei guvernamentale. „Este vorba doar despre incompetenta primarului. A avut ministru de la PSD. Putea sa faca multe pentru CET. Situatia de la CET este o problema nerezolvata a primarului Nichita. In campania electorala a spus ca o rezolva, dar nu a rezolvat nimic", a declarat senatorul Mihaela Popa, sefa organizatiei judetene a PDL. De partea cealalta, primarul Nichita sustine ca banii guvernamentali sint impartiti doar dupa criterii politice. „Acest Guvern incearca sa persecute primarii PSD si PNL. Acum ei aplica masurile pe care noi le-am propus pentru redresarea sistemului. Sint masuri din planul nostru, dar aplicate impotriva noastra. Pentru unii guvernul este muma, iar pentru altii ciuma", a explicat Nichita. Nici sefii CET nu pot explica deciziile luate la nivel central. „Ar trebui sa fie luat in calcul numarul de gigacalorii produse, cit nu este acoperit prin tarif. Nu cred ca exista criterii obiective", a precizat Dorin Ivana, directorul CET. Termocentrala ieseana nu a beneficiat de generozitatea Guvernului nici in ceea ce priveste datoriile. Daca in cazul unor unitati gestionate de primari PDL s-au alocat sume importante pentru stergerea unor datorii, la CET au ajuns doar firimituri. Un exemplu concludent este o decizie a Guvernului data in decembrie anul trecut. Atunci s-au sters unele datorii avute de termocentralele din tara catre CFR Marfa. CET Brasov a beneficiat de 51,6 milioane lei, CET Arad, de 29,2 milioane lei, iar CET Iasi, de doar 330.000 lei. Cu doar citeva luni in urma CET Arad mai primise un ajutor substantial de 48 milioane lei, pentru a sterge datorii avute de unitate catre Societatea Nationala a Lignitului.