Iasul, port la Marea Neagra?

O echipa de 20 de ieseni, in frunte cu un arhitect, au incercat sa raspunda la o intrebare ce ar putea fi pusa si unui oracol: Cum va arata judetul Iasi in anul 2015? Incercarea le-a luat sase ani de zile si a costat un miliard de lei. Asa s-a nascut Programul de Amenajare Teritoriala a Judetului Iasi (PATJ), o lucrare care se intinde pe 2.000 de pagini. Initiatorul si cel care a finantat acest proiect de mare anvergura a fost Consiliul Judetean. Planul, realizat de specialistii de la firma "Habitat Proiect", se vrea a fi o reflectare a trecutului, prezentului si, ce este mai important, a viitorului judetului Iasi. In afara strategiilor de dezvoltare, care pot fi considerate firesti si pe care le auzim pomenite aproape zilnic de sefii administratiei locale sau centrale, in PATJ apar si unele obiective care par imposibil de realizat in viitorii 13 ani.
Astfel, in 2015, in judet vor fi doua porturi: unul linga Iasi, in zona Cristesti – Tutora, pe riul Bahlui, si altul la Prisecani, pe Prut. Specialistii de la "Habitat" au luat in calcul faptul ca Bahluiul si Prutul vor fi amenajate astfel incit sa se poata naviga pina la Dunare. De altfel, acestia apreciaza ca judetul ar putea deveni si o "prelungire a Deltei Dunarii", prin crearea unui culoar de pasaj pentru pasarile calatoare. Aceste obiective nu pot avea alte surse de finantare decit cele oferite de unele programe guvernamentale, organisme sau programe internationale ale Uniunii Europene.
Planul a fost aprobat de Guvern
Programul de Amenajare Teritoriala a Judetului Iasi a fost aprobat la inceputul acestei luni de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei. Este prima lucrare de o asemenea anvergura, dictata de legislatia de dupa 1990, si se intinde peste 1.000 de pagini A3, adica peste 2000 de pagini in formatul obisnuit. Programul va fi cartea de vizita a iesenilor, pentru orice investitie interna sau externa atrasa pentru viitor. Lucrarea a costat aproape un miliard de lei, iar Consiliul Judetean s-a chinuit sa stringa fondurile necesare inca din 1995, anul in care a fost comandata realizarea programului la Habitat Proiect. Planul reprezinta oglinda actuala a intregului judet, dar, mai ales, strategiile si obiectivele de dezvoltare planuite de autoritati in viitorii 13 ani. Printre multe altele, autoritatile locale si-au propus ca in anul 2015 sa avem port la riul Bahlui, sa navigam pe Prut pina la Dunare si sa facem ski si camping, la Breazu.
CJ: Un act cu valoare istorica
Arhitectul sef al CJ, Mircea Grigorovschi, declara ca lipsa de fonduri si dezinteresul predecesorilor sai au facut ca realizarea Programului de Amenajare Teritoriala a Judetului Iasi sa se finalizeze in aproape sase ani. "Definitivarea lucrarii nu mai suferea intirziere, pentru ca fara un astfel de program nu se mai poate accesa nici un fel de finantare, interna sau externa, pentru intreg judetul. Acum, orice cerere in acest sens are un suport de la care se poate pleca", ne spune Grigorovschi. Legislatia de dupa 1990 prevede obligativitatea intocmirii unui astfel de program pentru toate judetele tarii. PATJ Iasi reprezinta si un act cu valoare istorica, prin analiza amanuntita a fiecarei zone, cu toate problemele sociale si economice caracteristice. Cel mai important aspect pe care doresc sa-l sublinieze autoritatile este insa cel legat de strategiile si obiectivele propuse pentru dezvoltarea judetului in urmatorii 13 ani. Costurile au ajuns la aproape 1 miliard de lei, iar banii au revenit proiectantilor de la "Habitat Proiect", cei care au gestionat elaborarea intregii lucrari.
"O carte de vizita a judetului"
Arhitectul sef al proiectului, Hen Iustin, impreuna cu o echipa de 20 de specialisti, printre care se numara geografi si economisti, au prezentat spre aprobare Consiliului Judetean, la inceputul lunii martie, o lucrare colos. Studiile si plansele amanuntite despre cadrul natural, economie, turism, structura populatiei, drumurilor, a alimentatiei cu energie electrica, termica, apa si canalizare reprezinta analiza situatiei actuale a judetului Iasi. "S-a muncit foarte mult la acest program. A trebuit sa tinem cont de toate cerintele si indrumarile CJ si am depus toate eforturile ca aceasta carte de vizita a judetului nostru sa fie stiintific fundamentata. Echipa condusa de tinarul arhitect Hen Iustin a realizat o lucrare care inseamna trecutul, prezentul si viitorul Iasului. Putem spune ca sintem mindri de rodul a peste sase ani de munca", explica directorul si proprietarul de la "Habitat Proiect", Gheorghe Plesu. Ca volum de informatii, schite si proiecte, este de-ajuns sa ne imaginam un tom gros de peste 1.000 de file, format A3. Pentru a racorda PATJ Iasi la directiile si tendintele ce se contureaza, s-au utilizat ca surse importante mai multe lucrari ce incearca sa puna bazele integrarii in Uniunea Europeana.

Tabloul actual: saracie si industrie
Concluzia generala ce se deprinde dupa parcurgerea analizei situatiei existente este aceea ca judetul Iasi reprezinta, in cadrul judetelor tarii, o zona cu resurse naturale reduse si o dezvoltare industriala importanta, cu multiple oportunitati de dezvoltare.
Din analiza indicatorilor socio-economici globali, rezulta ca judetul Iasi se inscrie unei arii de mare saracie. Zona in care nivelul de trai al populatiei este sub media pe tara cuprinde o insemnata parte a Podisului Moldova (judetele Botosani, Iasi, Vaslui).
Potentialul turistic a fost cel mai putin exploatat, in conditiile in care zone ca Lunca Siretului, padurile de linga Hirlau, Motca si Dobrovat sau zona Cotnari ar putea fi adevarate mine de aur. Dintre toate sectoarele economiei, cel mai dinamic in ultimii cinci ani a fost comertul. La nivelul anului 2000, populatia activa a judetului reprezenta doar 42,4% din totalul locuitorilor. In acelasi timp, studiile au aratat ca 50,9% din ponderea populatiei o reprezinta barbatii.
Proiecte pina in 2005
Aglomeratia urbana Iasi: 600.000 de locuitori
Strategiile si obiectivele de dezvoltare a teritoriului zonal au fost elaborate si aprobate pentru trei etape.
Programul prevede ca, la nivelul anului 2005, aeroportul va fi dotat cu o pista de primire a avioanelor Boeing 747 si vor demara lucrarile pentru o parcare multinivel pentru 1.000 de autoturisme.
Pe harta judetului vor aparea inca cinci orase: Belcesti, Podu Iloaiei, Raducaneni, Tibanesti si Vladeni, iar Regiile Autonome locale vor fi privatizate.
Iasul se va extinde si va absorbi teritoriile fostelor comune suburbane (Birnova, Holboca, Tomesti, Rediu) si a celor invecinate (Ciurea, Aroneanu, Letcani, Miroslava) si va deveni "Aglomeratia Urbana Iasi", capabila sa gazduiasca circa 600.000 de locuitori.
O intrebare care ar putea fi insa pusa acum: cum vor reusi autoritatile locale sa atraga bani pentru atitea planuri marete, cind, chiar zilele trecute, Consiliul Judetean Iasi a pierdut o finantare de 5 milioane de euro din partea Uniunii Europene? UE alocase suma pentru finantarea unui proiect de infrastructura, intr-un judet al Moldovei, in cadrul Programului "Phare 2001". Proiectul prezentat de autoritatile iesene – pentru realizarea zonei cargo la Aeroport – nu a trecut de votul reprezentantilor judetelor Agentia de Dezvoltare Regionala "Nord Est". Acestia au votat in favoarea proiectului propus de suceveni, pentru construirea unui centru expozitional linga aeroportul din Suceava.
Proiecte pina in 2010
Doua autostrazi in judet si pod auto la Ungheni
Obiectivele de dezvoltare a judetului, pentru anul 2010, prevad finalizarea a doua autostrazi ce vor traversa judetul nostru (Roman – Iasi – Sculeni – Republica Moldova si Bucuresti – Roman – Pascani -Suceava) si lucrari de extinderi si imbunatatiri a tot ce este legat de drumuri si utilitati publice.
Se va construi un pod nou peste Prut, la Ungheni, si va aparea "Conducta magistrala de transport gaze din Federatia Rusa".
In aceeasi tenta optimista, strategiile de dezvoltare mai prevad ca taranii vor fi incurajati, prin credite pe termen lung (10-20 de ani) si dobinzi minime, sa-si transforme gospodariile individuale in microferme productive, si se vor aplica scutiri de taxe pentru localitatile demografice degradate.
Capitolul "Dotari in domeniul sanatatii" prevede constructia unui spital pentru saraci in Iasi, finalizarea lucrarilor de modernizare la Spitalul Clinic de Urgente, dar si actiuni de stimulare pentru mentinerea cadrelor medicale in mediul rural.
"Cultura si arta" vor beneficia de noi dotari, prin terminarea lucrarilor de consolidare la Filarmonica, Palatul Culturii, Teatrul National sau Muzeul Unirii. Multe biserici si manastiri vor fi redate circuitului turistic prin restaurari si reconsolidari.
Turismului ii sint rezervate o serie de amenajari care vor duce la "includerea Iasului in marile trasee turistice europene". Se vor face dotari corespunzatoare pentru inot, ski, ski nautic, canotaj si pescuit sportiv. Multe din zonele turistice vor fi extinse si modernizate si se vor crea facilitati pentru dezvoltarea agroturismului in localitati ca Birnova, Cucuteni, Ciurea sau Cotnari. Delta Dunarii va fi "extinsa" in zona Prutului, prin realizarea unui culoar de pasaj pentru pasarile migratoare.
La capitolul "Dotari social culturale" sint prevazute consolidari la liceele "Negruzzi", National, Economic si "Mihai Eminescu", si reparatii capitale la ISJ, 11 scoli generale, 8 gradinite, 5 grupuri scolare si 5 licee.
Vor aparea noi trasee de cale ferata, iar dezvoltarea relatiilor de cooperare transfrontaliera cu Republica Moldova este prioritara. Prima cale ferata va face posibila deplasarea pe ruta directa Iasi – Botosani. Aceasta investitie a demarat de anul trecut si este realizata in proportie de 45%, noile sine si amplasamente fiind deja montate pina la Hirlau.
Proiecte pentru 2015
Iesenii vor putea merge la mare cu vaporul
Cele mai mari surprize ne sint oferite de obiectivele aprobate a fi realizate pina in anul 2015. Iasul are toate sansele sa devina o "zona portuara importanta a intregii regiuni". Programul prevede realizarea unei cai navigabile pe riul Prut, intre Stinca Costesti si Dunare, si constructia unui port la Prisecani. Zona Tutora – Cristesti va adaposti un alt port, prin regularizarea si transformarea in canal navigabil a riului Jijia-Bahlui. "Sint planuri mai vechi, preluate din perioada comunistilor. Ele sint, de altfel, prevazute si in Planul de Amenajare Nationala. Ideea de la care s-a pornit este de a crea sisteme mici, locale, care sa faciliteze transportul de marfuri si produse industriale pe calea apei, o varianta mai ieftina, care ar duce la inflorirea economica a intregii Moldove", ne explica arhitectul sef al proiectului, Hen Iustin.
Zonele naturale protejate se vor intinde pe raza a 11 rezervatii forestiere, 3 rezervatii floristice si tot atitea paleontologice. Vom avea 230 de monumente ale naturii, iar nerespectarea legilor de protejare si conservare a mediului vor fi aspru sanctionate.
Situatia devine mult mai trista in ceea ce priveste constructia de locuinte. In orasul Iasi se vor construi doar 269 de locuinte din fondurile de stat, aproape la fel ca in Pascani.
Pascaniul va fi viitorul producator local de energie electrica pentru teritoriul judetului
Se mai stabileste ca, in aceasta perioada de referinta, sa se ajunga la situatia in care ponderea "prestarilor de servicii" sa acapareze peste 35% din populatia activa a judetului.
Ce spun oficialii judetului
Flaiser: Propunerile sint de-a dreptul indraznete
Lucian Flaiser, presedintele Consiliului Judetean, pretinde ca studiile specialistilor de la "Habitat Proiect", asupra situatiilor privind configuratia intregului teren aferent judetului nostru, a nivelului eroziunii solului, infiltratiilor sau alunecarilor de teren, fac din aceasta lucrare un document indispensabil oricarui constructor. In ceea ce priveste unele obiective "cam indraznete", ca autostrazi, porturi sau cai navigabile spre Dunare, Flaiser are si el un moment de ezitare cind vine vorba despre posibilitatea transpunerii acestora in realitate. "Poate ca multe dintre ele sint visuri, dar posibilitatea implinirii lor este fundamentata prin cercetarile stiintifice in baza carora au fost propuse. Programul a fost aprobat si de Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei, imediat dupa ce a trecut de comisia CJ Iasi. Unele din propunerile specialistilor proiectanti sint de-a dreptul indraznete, dar depind, in cea mai mare masura, de existenta fondurilor necesare", este de parere presedintele CJ Iasi. O prioritate majora in transpunerea in realitate a acestor obiective o constituie formarea de nuclee de specialisti care sa participe la realizarea de proiecte viabile pentru atragerea de fonduri necesare finalizarii acestor proiecte. "Speranta noastra se indreapta deci spre fonduri venite de la organisme internationale cum ar fi PHARE, BERD sau SAPARD", spune Flaiser.
Viceprimarul Dumitriu prezice o perioada de mare prosperitate
Viceprimarul Vasile Dumitriu cunoaste si el strategiile de dezvoltare propuse de autoritati pentru viitorul judetului nostru. Optimismul debordant cu care acesta ne anunta ca iesenilor li se pregateste o perioada de mare fericire si prosperitate ne fac sa ne intrebam daca nu cumva am sunat la o ora nepotrivita. De altfel, Dumitriu nici nu se refera la perioade atit de indepartate ca anul 2015. El nu are nici o indoiala ca toate obiectivele prinse in Programul de amenajare teritoriala a judetului Iasi vor fi indeplinite, si mai mult, ne anunta ca mai avem de asteptat doar pina la anul pentru ca bunastarea sa se pogoare peste capetele noastre."Sint planuri mai vechi, pe care autoritatile le-au prins in Programul de amenajare teritoriala a judetului Iasi. Sintem siguri ca aproape tot ce se preconizeaza a fi imbunatatit, inlocuit sau construit in urmatorii ani se va realiza. De altfel, ne asteptam ca anul 2003 sa marcheze inceputul unei perioade de mare prosperitate pentru ieseni", a declarat viceprimarul Vasile Dumitriu. (Claudia ENEA)