SOS pentru salvarea Orasului Culturii: 40 de intelectuali ieseni i-au scris Monei Musca

Patruzeci de intelectuali ieseni au lansat un SOS pentru cultura ieseana. Semnatarii, printre care se afla personalitati reprezentative pentru fenomenul cultural iesean, au adresat o scrisoare deschisa ministrului Culturii, Mona Musca, si prefectului Radu Prisacaru. „Dorim sa semnalam, prin aceasta initiativa comuna, ca am luat nota de programul de guvernare in domeniul cultural, ca ne punem sperante in ceea ce priveste aplicarea acestuia si ca, in cazul in care vom fi consultati, chiar sintem dispusi sa contribuim cu ceva”, a declarat scriitorul Ovidiu Nimigean, unul dintre initiatorii scrisorii. „Solicitam prefectului sa faca o analiza foarte serioasa a activitatii tuturor institutiilor de cultura din Iasi”, a adaugat scriitorul Dan Lungu.
„Mentalitatea de sinecurist, pilon al politicii culturale”
„De 15 ani, ?n pofida protestelor individuale sau concertate la adresa inertiei din institutiile culturale ale Iasului, ?n orasul nostru nu s-a schimbat ?n esenta nimic”, se specifica in inceputul scrisorii care a adunat aproximativ 40 de adeziuni. Printre cei care s-au raliat acestui demers se afla prof.dr. Al. Calinescu, director al Bibliotecii Centrale Universitare, poetul Emil Brumaru, prof.dr. Stefan Afloroaei, decan al Facultatii de Filosofie, scriitorii Liviu Antonesei, Corina Bernic, Radu Pavel Gheo, Mariana Codrut, Gabriel Decuble, istoricul Florea Ioncioaia, lectorul universitar Corneliu Bilba, etc. Semnatarii semnaleaza „discrepanta dintre potentialul cultural al urbei si vizibilitatea de care se bucura comunitatea artistica”, situatie explicata prin „proasta gestionare a resurselor de catre functionari pentru care spiritul clientelar, micul aranjament si mentalitatea de sinecurist sint pilonii politicii culturale”. Promovarea in functii cheie pentru domeniul cultural a unor astfel de functionari a facut ca Iasul sa devina „o citadela a festivismului nationalist ieftin si a ?njghebarilor culturale”.
In opinia semnatarilor scrisorii, singurele contributii de substanta in domeniul cultural se datoreaza initiativelor private. Este amintita activitatea Editurii Polirom, una dintre cele mai importante din tara, precum si activitatea unor organizatii nonguvernamentale: Festivalul „Periferic”, Club 8, Revista „Timpul”. „Singurele institutii din Iasi care onoreaza capitolul «cultura» sint centrele culturale ale Germaniei si Frantei, ?n colaborare, adesea, cu Biblioteca Centrala Universitara. Celelalte institutii – dintre care unele de mare rezonanta simbolica pentru rom?ni – au ramas, ?n majoritatea lor, ?necate ?n rutina, mediocritate si provincialism”, se mai spune in scrisoare. Autorii militeaza pentru „depolitizare, descentralizare, transparenta, distribuirea onesta a resurselor, ?n primul rind printr-o licitatie de proiecte”, care sa „conduca spre o dinamica reala, at?t a managementului cultural, c?t si, implicit, a creatiei propriu-zise, urmarind o racordare eficienta la practicile europene”.
Prefectul promite o analiza transparenta
Aflind despre scrisoarea intelectualilor, prefectul Radu Prisacaru a declarat ca este decis sa sprijine domeniul cultural. „Sint perfect de acord cu lucrurile semnalate de distinsii semnatari. Voi face aceasta analiza a activitatii tuturor institutiilor de cultura in saptamina ce urmeaza. Va fi o analiza transparenta, la care vor participa jurnalisti, personalitati culturale, reprezentanti ai ONG-urilor care activeaza in acest domeniu”, a spus prefectul de Iasi. Prisacaru a adaugat ca va discuta situatia Iasului cu ministrul Culturii, Mona Musca, la sfirsitul saptaminii, la o manifestare la care vor participa impreuna, solicitind mai multe fonduri pentru cultura ieseana. Intrebat ce masuri crede ca sint prioritare pentru domeniul cultural, prefectul a adaugat: „Eu nu ma pricep foarte bine la acest domeniu, dar voi cauta cei mai buni specialisti care sa elaboreze un plan de dezvoltare. Pentru ca, din pacate, Iasul cultural traieste acum mai mult din amintiri”. (Emilia CHISCOP)